Fragmente literare care ne-au plăcut

Rezumarea primului mesaj :

Voit, obligaţi (sper că nu!) sau provocaţi, citim; aici lansăm porovocarea. De ce? Pentru că cititul poate avea (eu cred că are) un mare aport în ceea ce suntem sau am putea deveni. Citind completezi ceea ce trăieşti, îţi deschizi orizonturi, înţelegi diferit lucrurile trăite şi priveşti altfel spre cele viitoare.
Nu ştiu ce vă place vouă să citiţi dar eu savurez aproape orice are ceva nou şi interesant să-mi spună.
Achiziţionarea unei cărţi reprezintă ceva plăcut pentru mine, sunt ca un copil care primeşte o jucărie nouă.

Aici e locul fragmentelor care ne-au plăcut; menţionăm autorul şi cartea aferentă.
E un mod de a recomanda şi altora ceea ce a reuşit să ne marcheze.

încep eu:

Ar trebui să se pună un grătar la intrarea în orice suflet. Ca să nu se bage nimeni în el cu cuţitul

Dacă aş avea mijloace, n-aş face nimic altceva decât o bancă de lemn în mijlocul mării. Construcţie grandioasă de stejar geluit, să respire pe ea, în timpul furtunii, pescăruşii mai laşi. E destul de istovitor să tot împingi din spate valul, dându-i oarecare nebunie; vântul, el, mai degrabă, s-ar putea aşeza acolo din când în când. Şi să zică aşa, gândindu-se la mine: "N-a făcut nimic bun în viaţa lui, decât această bancă de lemn, punându-i de jur-împrejur marea." M-am gândit bine, lucrul ăsta l-aş face cu dragă inimă.

Ar fi ca un lăcaş de stat cu capul în mâini în mijlocul sufletului.

Iona - Marin Sorescu

ce tanti rea
dar scrie cursiv si cuceritor

Rea?
Mrs, crede-ma, am si ''replica'' masculina, dar nu o pot posta ca citat pentru ca nu e nici scriitor, nici publicist, nici jurnalist... nici...
Dar bate la '' rautate'' orice tentativa feminina de atac!
Da, cu adevarat e cuceritor stilul ei. Pe cat de benigna e in realitate, ea, ca femeie, pe atat condeiul ei e de vibrant si caustic!

cred ca trebuie sa razbata pe undeva si gandurile mai putin benigne
as citi si varianta masculina, trebuie gasit un loc si pentru asta

Stiu, Pitulice, e greu de rezistat... Aceasta jurnalista mi-a fost ''antrenoare''
S.Catrina mi-a fost un fel de terapie “imunosupresiva”(am avut si o scurta corespondenta inofensiva ); de la ea am invatat sa-mi raspund mie insami. Nimic din toata cosmetizarea pe care o afiseaza “lumea literata” si de bun gust, nu ramane la demachierea finala.
Am avut( sau mai am?) cel mai copilaresc si politicos mod de abordare a unei scrieri, corespondente, conversatii, epistole...Am fost atat de agresata, incat instinctul meu de conservare s-a manifestat prin cautarea unui mentor feminin, care sa imi alunge angoasa/nedumerire/certitudine ca discretia si delicatetea intotdeauna vor fi pedepsite exemplar!

eu am ras cu lacrimi, si nu de adevarul sau minciuna continute de ceea ce a scris, dar pentru tema aleasa nu prea avea cum scrie altfel

Valeria...tu incerci doar sa apartii unei anumite categorii sau te vezi facand parte uneia anume?

Nu stiu cum e cu aceste categorii, Simpla.
Nu pot sa ma incadrez la categorii, sau tipologii umane... incadrarea mea la un anumit tip de personalitate sau temperament nu cred ca e cazul sa o fac eu, aici.
Daca te referi la ce tagma sau casta as dori sa ader, inca sunt nedefinite optiunile. Am descoperit ca senzitivitatea mea nu se potriveste cu ''mediul inconjurator''. Nu ma ''vad'' facand parte dintr-o forma anume organizata, prestructurata (si premeditata) de alaturare umana.
Incerc sa imi gasesc un mediu placut, in care sa ma simt confortabil, si sa uit un trecut care nu m-a valorificat.

Când i-a privit ochii negri, buzele nehotărâte între zâmbet şi tăcere, a înţeles că cea mai importantă şi mai înţeleaptă parte a Limbajului pe care-l vorbea lumea era aceea care făcea ca toţi pământenii să-şi înţeleagă inimile. Si asta se chema Iubire, un lucru mai vechi decât oamenii şi decât însuşi deşertul, care totuşi răsărea mereu cu aceeaşi forţă oriunde două perechi de ochi se întâlneau cum se întâlniseră acelea două în faţa fântânii.

Paulo Coelho - Alchimistul

"Viata nu se sfarseste nici cu cea mai disperata dintre casnicii,dimpotriva, se prelungeste sinistru.Noi prilejuri de cruzime, o viata de crime."
Iris Murdoch - Vlastarul cuvintelor

"Nimic nu-i mai al dracu' pe lumea asta decat norocul altuia" (Chiriachita)
Tudor Musatescu -Titanic vals

Scuze! Inca nu-s familiarizat.Ma straduiesc in continuare.Merci pentru intelegere!!

"Traiti ba, traiti, ca de murit nu-i nici o scofala" Marin Preda

Am citit aceste randuri intr-o carte si mi-ai placut mult.

Dincolo de orice punct de sosire e unul de plecare,dincolo de orice reusita e o alta incercare....cat timp traiesti simte-te viu,mergi mai departe atunci cand toti se asteapta sa renunti... nu lasa sa se toceasca taria pe care o ai in tine...fa astfel ca in loc de mila sa impui respect...cand nu mai poti sa alergi,ia-o la pas,insa nu te opri niciodata!!!

Si pentru ca tot ati vorbit de Marin Preda, iata un fragment:

"Simteam teama, apropierea primejdiei? Da,trecutul reinvia si ma intrebam daca un om poate fi in viata lui de doua ori fericit...Vreau sa spun daca se poate lasa de doua sau de mai multe ori dus de puterea iluziei. Spinoza ar raspunde ca numai daca noua fiinta care ne repune in miscare fortele sufletesti e contradictorie celei precedente si mai puternica decat ea,si desigur si noile puteri ale sufletului reinvie din alte surse neatinse inca ale fiintei noastre. Desigur, fiindca s-a dovedit ca forta unui om de a indura suferinta e imensa si n-ar fi daca noi resurse de speranta, care nasc in sufletul umanca un val indata ce valurile precedente s-au sfaramat de tarm,n-ar tasni din adancuri si nu ne-ar face iarasi puternici. Ar ramane de stiut daca experienta fericirii e mai nimicitoare decat a suferintei. Fiindca adesea ,aici, esuarea poate sa semene cu un naufragiu, urmat nu de suferinta, din care se naste o noua speranta, ci de singuratate pustie si moarte...."-MARIN PREDA- CEL MAI IUBIT DINTRE PAMANTENI