Ce mai citeste lumea?

**pitulicea** Mier 10 Feb - 21:11

Rezumarea primului mesaj :

Unii dintre noi continua sa mai citeasca si azi, cu aceeasi placere ca altadata, in ciuda vietii din ce in ce mai agitate si a timpului care trece parca in galop pe langa noi.
Carti bune, mai putin bune, greoaie sau din cale-afara de plictisitoare, nu conteaza. Spune-ne ce citesti, ca sa stim ce sa citim, study

sau, dupa caz, sa evitam. Ce mai citeste lumea? - Pagina 26 762404

:green

**pitulicea** Lun 11 Noi - 19:20

Am mai citit o carte: "The Mother" - in traducere "Destinul unei mame" de Pearl S. Buck, laureata a premiului Nobel pentru Literatura in 1938.
Asa cum o spune si titlul, este povestea unei mame. Cartea vorbeste despre saracie, despre lupta oamenilor pentru castigarea existentei, de vieti traite fara bucurii si perspective intr-o China aflata in pragul revolutiei. O familie ce-si duce viata in spiritul traditionalist, dar care nu reuseste sa anihileze intrutotul noile aspiratii si provocari iscate de contextul social.
O lectura placuta, scrisa intr-o maniera simpla si dezinvolta.

**myrk** Lun 11 Noi - 19:32

Eu stau si ma intreb cand mai citesti si carti?.. scratch

**itina** Lun 11 Noi - 22:20

Am zis ca revin sa vorbesc despre cartea Rodicai Osog Brasoveanu dar ar insemna sa va divulg tot subiectul! Razz

Nu va spun decat ca eroina, Melania Lupu e uimitoare! Wink

Intre timp am mai citit si "320 de pisici negre" unde printre altii apar desigur maiorul Cristescu si aceeasi legendara Melania cu la fel de legendarul Mirciulica, motanul ei confident. Laughing

Super idei, super rasturnari de situatie! Wink

**myrk** Lun 11 Noi - 22:25

Rodica Ojog Brasoveanu? Surprised

Astea le citeam la 14 ani! scratch

Frumoase amintiri!.. day dreaming

Aliona Lun 11 Noi - 22:27

Rodica Ojog Brasoveanu a scris cu umor si fantezie, de aceea o plac mai mult decat pe Agatha Christie. Amadoua-s prolifice, dar ma cucereste mai mult o anchetatoare numita Melania si un motan numit Mirciulica.
In engleza nu percep asa de frumos diminutivele.
Favorita mea ramane "Sa nu ne uitam la ceas".

**myrk** Lun 11 Noi - 22:45

In principiu de acord cu tine! Dar nu mai tin minte ce-am citit! confused

Au trecut atatia ani! confused

Cat despre Mirciulica motanul... confesati-va! Laughing

Doar toarce! Very Happy

Aliona Lun 11 Noi - 22:51

parca mai facea si altceva, Mirciulica, dar nici eu nu mai tin minte Laughing

uneori torcea cu folos

**pitulicea** Joi 2 Ian - 14:01

Am mai terminat de citit o carte din lungul sir de carti pe care “trebuie” sa le citesc.
“De duzina” de Charles Bukowski.
O carte scrisa cu umor si inteligenta, insa foloseste un limbaj mult prea trivial pentru gustul meu….pudic Very Happy

Este povestea unui superdetectiv particular, un alcoolic ratat, care are de rezolvat niste cazuri cel putin misterioase si care, prin aburul vesnicelor betii, par si mai misterioase decat sunt. De fapt cartea este o parodie a povestirilor politiste si, in acelasi timp, “un roman dedicat scrisului prost”.

**pitulicea** Sam 4 Ian - 12:11

Acelasi stil, plin de umor si de inteligenta, l-am intalnit si in cea de-a doua carte a lui Charles Bukowski pe care am citit-o: "Factotum".
Personajul principal - Henry Chinaski - este nimeni altul decat Bukowski. Un alcoolic incurabil (asa cum a fost si in realitate). Un vesnic neadaptat care schimba slujba dupa slujba, pentru a-si putea permite alcoolul de care are atata nevoie, mai mult decat pentru a-si putea permite satisfacerea necesitatile zilnice. Smile

Genul de om care nu-mi place sub nici o forma Laughing

Un personaj intrigant pe care-l admiram oarecum, cu toate ca ma irita. De ce-l admiram? Pentru inteligenta mult peste medie de care da dovada... si ca personaj si ca scriitor. Totusi, nu-i pot ierta faptul ca injura mult prea mult si vorbeste "ca la usa cortului". Neutral

Nu pot accepta asta intr-o carte... n-are nimic de-a face cu literatura.

**pitulicea** Dum 5 Ian - 15:36

A treia carte a lui Charles Bukovski pe care o aveam in biblioteca si ultima: ”Posta”.
Este un fel de continuare a celei de dinainte (Factotum). Acelasi personaj alcoolic - Henry Chinaski – neschimbat, doar putin mai imbatranit. Acelasi stil de viata miserupist, aceeasi mizerie si decadenta in care se complace, insa de data aceasta are o slujba ceva mai stabila. O slujba care-i da de furca, un sef care-i pune bete in roate, un program imposibil, o munca epuizanta, bani insuficienti pentru alcool, distractii si femei.
Situatiile tragice, povestite intr-un stil comic, fac din carte o lectura placuta. Cred ca mi-a placut personajul datorita asemanarii dintre noi: nici lui Henry nu-i plac oamenii, asa cum nu-mi plac nici mie – si lui Henry ii place singuratatea si linistea propriei locuinte, asa cum imi place si mie. Atata doar ca eu nu ma retrag in singuratate ca sa ma imbat Laughing

Nici de data acesta n-a renuntat la limbajul trivial, atat de caracteristic lui, motiv pentru care nu-l pot considera un tip simpatic si nici cartile lui niste carti bune.

**pitulicea** Joi 9 Ian - 17:34

Am trecut la un alt scriitor: Mihail Bulgakov şi tocmai am terminat de citit “Garda albă”.
Nici nu ştiu exact în ce măsură mi-a plăcut şi în ce măsură m-a plictisit. Cred că Bulgakov e puţin cam greoi pentru înţelegerea mea. Stilul lui - foarte plastic, plin de metafore şi epitete, foarte interesant dealtfel - când e în exces, ajunge să mă obosească. Îmi place limbajul simplu, cursiv, fără meandre şi fără salturi în spaţiu şi timp printre sute de personaje cu nume care mai de care mai greu de pronunţat şi de reţinut - te chinui să le reţii după care constaţi că nu te mai întâlneşti niciodată cu ele în carte; că multe dintre ele nu au deloc însemnătate în desfăşurarea evenimentelor, ceea ce face ca romanul să pară, pentru “o bună bucată de pagini”, un reportaj de război, o relatare de la faţa locului… cum a rămas în post sau cum a dezertat fiecare ofiţer din armata hatmanului şi ce manevre a făcut fiecare dintre ofiţerii lui Simon Petliura, cel care izbuteşte să răstoarne guvernul hatmanului, intrând în Kiev (la 1918) şi reuşind să stopeze agresiunea bolşevică pentru o scurtă perioadă de timp.
Un roman tensionat, o acţiune ce se desfăşoară precipitat pe fundalul bubuiturilor de tun şi a focurilor de mitralieră. Oameni aruncaţi în focul unei lupte care nu se mai desfăşoară, dezertori, oameni speriaţi, debusolaţi, răniţi sau ucişi, fără a şti exact pentru ce li se întâmplă toate astea, cine le sunt prietenii şi cine le sunt duşmanii, de partea cui trebuie să lupte şi pentru ce anume luptă. Un incident ce dă peste cap viaţa locuitorilor din Oraş (aşa cum îl numeşte Bulgakov) şi a familiei Turbin, aflată în centrul acţiunii.
În final, am rămas cu un gust amar. Nu lăsat de carte şi de modul în care a fost scrisă, ci lăsat de vremuri şi de întâmplări, de ce sunt în stare să facă oamenii şi de cât de uşor le e uneori să ucidă cu sânge rece. Din moment ce m-a impresionat, odată terminată, pot să spun că a fost o carte buna. De fapt, asta mă şi aşteptam de la o carte ruseasca.

**seaman65** Sam 29 Mar - 8:41

Am ramas blocat la volumul 2 din Hunger Games, mai citesc cate un pic pe avioane, in rest n-am prea avut timp.
Cand n-am laptopul la indemana sa citesc Hunger Games imi mai arunc cate un ochi pe Fifty Shades of Grey (de abia vol 1) pe mobil, dar nu ma dau in vant, desi e cotata ca best seller.
Am multe chestii legate de meserie cu care-mi mai ocup timpul cand am internet (Safety4Sea si altele similare), asa ca nu prea mai ajung si la carti.
Am si vreo 3 carti cumparate si bagate-n sertar la birou, car dupa mine un National Geografic... Jale cu timpul.

**itina** Sam 29 Mar - 22:20

"Hunger Games" am citit-o cu sufletul la gura. Chiar mi-a placut mult si mi-a parut rau cand am terminat-o de citit. In schimb, "Fifty shades o Grey"...maiculita Doamne!!! Laughing

Nu se mai termina odata! Laughing

Dar nici eu n-o lasam din mana! Am obiceiul prostesc de a citi o carte pana la capat, indiferent cat de plictisitoare sau ciudata ar fi ea! Very Happy

**pitulicea** Dum 13 Apr - 21:03

Am terminat - in sfarsit - "Maestrul si Margareta" de Mihail Bulgakov. Mi-a luat cam mult timp sa o citesc, spre rusinea mea.
Cartea este cotata de unii drept capodopera. Bine scrisa, nimic de zis, interesanta, fantezista...totusi... ceva, ceva m-a retinut sa-i dau drumul in sufletul meu. Evident, nu e genul de carte de care sa ma indragostesc si nici genul de carte caracteristic literaturii ruse.
O carte despre bine si rau. Acolo unde exista binele, exista si raul. Acolo unde exista Dumnezeu, exista si Satana. Si amandoi EXISTA! Uneori apar in vietile noastre, dar nu ii vedem sau daca ii vedem, nu-i recunoastem. Nu poti sa recunosti ceva a carei existenta o negi.
Pe de alta parte, este vorba si despre iubire. Iubirea adevarata care invinge totul. Iubirea pentru care esti in stare sa-ti vinzi sufletul Diavolului. Cand ti-ai pierdut sufletul, ti-ai pierdut si viata... dar iubirea inca traieste Smile

In ce fel de "viata".... nu vom sti cu exactitate niciodata. Nu in aceasta viata.
Oricum, o lectura interesanta. Cei care adora fictiunea, o vor adora.

**itina** Mar 8 Iul - 22:54

Citesc acum " Amantul doamnei Chatterley" de D.H.Lawrence. Cred ca am vazut candva filmul...anumite secvente mi se deruleaza prin fata ochilor pe masura ce intru in subiect. Chiar ma tine acolo, prinsa... Wink

Este o carte despre libertatea cuplului, o poveste a trupului si sufletului omenesc. Smile

Continut sponsorizat

Ce mai citeste lumea?

Ce mai citeste lumea?

Re: Ce mai citeste lumea?

Re: Ce mai citeste lumea?

Re: Ce mai citeste lumea?

Re: Ce mai citeste lumea?

Re: Ce mai citeste lumea?

Re: Ce mai citeste lumea?

Re: Ce mai citeste lumea?

Re: Ce mai citeste lumea?

Re: Ce mai citeste lumea?

Re: Ce mai citeste lumea?

Re: Ce mai citeste lumea?

ce mai citeste lumea

Re: Ce mai citeste lumea?

Re: Ce mai citeste lumea?

Re: Ce mai citeste lumea?

Re: Ce mai citeste lumea?