GANDURI EFEMERE
Vrei să reacționezi la acest mesaj? Creați un cont în câteva clicuri sau conectați-vă pentru a continua.

SARBATORILE LA ROMANI

Pagina 2 din 13 Înapoi  1, 2, 3, ... 11, 12, 13  Urmatorul

In jos

SARBATORILE LA ROMANI - Pagina 2 Empty SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  pitulicea Dum 28 Mar - 12:19

Rezumarea primului mesaj :

FLORIILE
Sarbatoare cunoscuta si sub denumirea de Duminica Floriilor sau Duminica Stalpilor.
Floriile se serbeaza cu o saptamana inainte de Paste si simbolizeaza Intrarea Domnului in Ierusalim, iar pentru toti credinciosii, incepand cu acesta data pana la Paste, incepe Saptamana Patimilor.
Aceasta sarbatoare poarta numele de Florii, deoarece Iisus Hristos a fost intampinat in Ierusalim cu flori si cu ramuri de finic si de maslin.
Credinciosii duc simbolic la biserica ramuri de salcie si flori pentru a le sfinti, deoarece incepand cu acesta zi toate florile si toti pomii incep sa infloreasca.
La slujba de Florii, toti slujitorii bisericii tin in maini alaturi de aceste flori si crengi de salcie si o lumanare aprinsa ca simbol al biruintei vietii importiva mortii.
- Se spune ca asa cum va fi ziua de Florii asa va fi si ziua de Paste.
- Fetele, pentru a-si visa ursitul, pun seara sub perna busuioc sfintit.
- Pentru a ne apara de boli e bine ca atunci cand se va face baie, in apa sa se puna si cateva flori sfintite.
- Nu este bine ca in ziua de Florii sa se spele pe cap, pentru a nu albii.
- In aceasta perioada infloresc urzicile, si nu mai sunt bune de mancat.
- Cei care se impartasesc in Duminica Floriilor li se vor indepli dorintele.


Sursa: http://www.topfeminin.ro/monden/eveniment/floriile
pitulicea
pitulicea
6
6


Sus In jos


SARBATORILE LA ROMANI - Pagina 2 Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  pitulicea Lun 22 Noi - 8:25

Pe mine ma fascineaza credintele si superstitiile vechi. De-asta am si deschis subiectul..... Imi place sa citesc despre ele, si daca tot citesc, am zis sa fac si pentru altii cate-un rezumat Smile Poate mai sunt interesati printre cei care citesc.
pitulicea
pitulicea
6
6


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI - Pagina 2 Empty Sfantul Andrei sau Noaptea Strigoilor

Mesaj  pitulicea Mar 30 Noi - 20:14

Noaptea Strigoilor, sau sarbatoarea Sfantului Andrei – 30 noiembrie

Noaptea Strigoilor este una din denumirile pe care le da poporul Noptii Sfantului Andrei. Se crede ca in aceasta noapte ies strigoii din morminte, lor li se adauga strigoii vii, iau coasele si limbile de melita si se duc la hotare, la raspantii de drumuri, unde se bat cu ele. Bataia e intre strigoii vii si cei morti. “Daca n-au cu cine sa se razboiasca, se duc pe la casele oamenilor sa suga sange. De aceea se mananca usturoi, se ung pe corp cu usturoi; ung cercevelele ferestrelor, usile, hornurile. Se astupa hornurile. Toate oalele se pun cu susul in jos. Nu se matura casa, nu se leapada gunoiul, nu se face lautatoarea” (T. Pamfile)

Poporul considera ziua de 30 noimbrie drept inceput de iarna. Dupa cum remarca B.P. Hasdeu, “Intaiul Decembrie se cheama Andrei-cap-de-iarna, iar iarna este vremea lupilor. De aceea, Sf. Andrei este peste lupi. Oamenii serbeaza Sf. Andrei pentru a nu fi mancati de lupi”. Strigoii si lupii fac parte din aceeasi categorie de fiinte infernale, incarnari ale stramosilor. Celebrarea cultului stramosilor ia forma de aparare impotriva strigoilor dar si impotriva lupilor, sarbatoarea fiind numita si Ziua lupului. Se spunea ca in aceasta zi lupul isi poate intoarce gatul in toate partile, in restul anului fiindu-i teapan; de aceea, in aceasta zi nimic nu-i scapa, ca isi vede chiar si coada.

Ca orice sarbatoare dedicata cultului stramosilor, este considerata propice pentru preziceri si vraji de tot felul. Era ziua prezicerilor meteorologice: se credea ca asa cum va fi noaptea de Sf. Andrei, asa va fi si iarna. “In aceasta noapte, unele fete merg la fantana, aprind acolo o lumanare de la Pasti si o afunda cu ajutorul ciuturei pana cand se lumineaza bine fatza apei. Cand a ajuns lumanarea acolo, fata zice: Sfinte Andrei, scoate-i chipul in fatza apei, ca in vis sa-l visez, ca aievea sa-l vaz! Atunci, apa din fantana se tulbura si fata isi vede – se spune – chipul ursitului ei.” (T. Pamfile)

pitulicea
pitulicea
6
6


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI - Pagina 2 Empty Sfantul Andrei sau Noaptea Strigoilor

Mesaj  pitulicea Mar 30 Noi - 21:24

Pazitul usturoiului

Practica ghicitului si a vrajilor colective, indatinata cu ocazia Noptii Sfantului Andrei, se numeste pazitul usturoiului: “Usturoiul se pazea in credinta ca in aceasta noapte supranaturalul malefic, in primul rand strigoii, ar putea sa-i fure puterile curative si protectoare”. (V. Butura)
La Zorleni, jud. Vaslui, paza usturoiului se facea astfel:
Inspre Sfantul Andrei, intr-o casa de gospodar se strang 10-12 fete avand fiecare fata cate o paine, trei caciulii(capatani) de usturoi, un fir de busuioc, legate cu gaitan rosu si o sticla de rachiu. Lucrurile acestea le pun pe o masa, intr-un colt al casei si le acopera cu o broboada rosie. Langa lucruri, pe masa, sta un sfesnic cu o lumanare aprinsa care arde de cu seara pana la ziua. Langa masa – una la dreapta si una la stanga – stau de straja doua babe care baga bine de seama sa nu se fure din lucruri, ori sa nu puna cineva mana pe ele. Ele stau acolo neclintite pana dimineata. La datina aceasta, pe langa fete, se strang si flacai, mai ales cei ce traiesc bine cu fetele adunate. Ei tocmesc lautari, canta si joaca cu totii. Cand s-a facut ziua bine, un flacau ia intr-o covata sau pe o tabla mare toate lucrurile fetelor de pe masa (usturoiul, painile, busuiocul si sticlele de rachiu), lautarii ies afara, hora incepe, flacaii chiuie, iar flacaul cu lucrurile din covata, acoperita cu broboada rosie, joaca usturoiul in mijlocul horei. Usturoiul acesta e tare bun la casa. Cand vitele-s bolnave, li se da mujdeiul in bors, ori in vin si le trece. Daca se fura usturoiul nu-i bine: la casa aceea nu-i Doamne ajuta si fetei nu-i merge bine. Usturoiul pazit primavara se pune in pamant si-i bun de leac. Furatul usturoiului se face de unii flacai ghidusi, ca sa rada ori sa faca in ciuda vreunei fete. (T. Pamfile)
pitulicea
pitulicea
6
6


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI - Pagina 2 Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  pitulicea Joi 24 Feb - 19:33

DRAGOBETELE

Dupa o legenda romaneasca, Dragobetele este fiul Babei Dochia, zanul dragostei zburatoarelor si erosul primavaratic al flacailor si fetelor.
Comemorarea Dragobetelui, poporul o leaga de zilele inceputului imperecherii pasarilor, care se strang in stoluri, ciripesc si incep sa-si construiasca cuiburile. Logodna de primavara a pasarilor a devenit si o sarbatoare a erotismului uman.
In ziua lui Dragobete nu se lucreaza: “Cel ce lucreaza atunci, ciricaie ca pasarile toata viata.” (A. Fochi) Se credea ca “Dragobete e flacau iubaret si umbla prin paduri dupa fetele si femeile care au lucrat in ziua lui.”
Flacaii si fetele, in haine de sarbatoare, se strangeau pe dealurile eliberate de zapada de la marginea satului, adunau ghiocei si branduse, se veseleau in jurul focurilor aprinse, spunand glume cu substrat erotic, iar la pranz coborau in goana spre sat, fiecare baiat fugarindu-si partenera preferata. Daca o prindea, conform datinei, putea s-o sarute in vazul tuturor. Pentru varstnicii spectatori era un semn aproape sigur ca la vara sau la toamna vor juca la o noua nunta.
pitulicea
pitulicea
6
6


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI - Pagina 2 Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  pitulicea Joi 24 Feb - 19:35

Se credea ca “Dragobete e flacau iubaret si umbla prin paduri dupa fetele si femeile care au lucrat in ziua lui.”
Eu am lucrat.... Rolling Eyes Dar n-am fost in padure Crying or Very sad
Ce pacat....Poate ma prindea Dragobetele...... si nu-mi mai dadea drumul Very Happy Love
pitulicea
pitulicea
6
6


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI - Pagina 2 Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  Radu Mier 9 Mar - 19:51

Ziua de 9 martie este ziua cand se sarbatoresc cei 40 de Mucenici, dar este considerata ca fiind si Ziua Barbatilor.
O traditie din aceasta zi este ca barbatii sa bea 40 de pahare de vin pentru ca sa fie sanatosi si sa nu se lipeasca bolile
de ei tot anul.
Aceste pahare se spune ca reprezinta sangele varsat de cei 40 de sfinti mucenici din cetatea Sevastei. Cei care nu pot sa bea cele 40 de pahare cu vin, e bine ca macar sa guste vin in aceasta zi de 9 Martie, sau sa fie stropit cu vin, acesta insemnand sange si putere de munca peste an.
Daca in ziua de 8 martie, femeile au o zi a lor, ziua de 9 Martie, ziua Mucenicilor, poate fi considerata in traditia romaneasca ca ziua barbatilor.
Radu
Radu
5
5


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI - Pagina 2 Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  oli Sam 16 Apr - 10:14

Duminica floriilor

Duminica Floriilor este considerata o zi sfanta, o zi a florilor si a elementului vegetal in cultura populara romaneasca. In aceasta zi, crestinii aduc la biserica ramuri inmugurite de salcie ce urmeaza sa fie sfintite de catre preot in cadrul unei slujbe speciale. Salcia aminteste de ramurile de maslin cu care Iisus Hristos a fost intampinat la intrarea sa in Ierusalim. Totodata, salcia este o planta mult indragita de Maica Domnului, singurul arbust care s-a indurat sa o ajute pe Maica Domnului sa treaca apele unui rau. Drept rasplata, salcia a fost binecuvantata cu rod si fertilitate, primind de la Maica Domnului si darul de a nu arde niciodata. Salcia mai semnifica si biruinta vietii asupra mortii, dar si revenirea la viata a naturii intr-un mod vegetativ.
Cand slujba de Florii se termina si credinciosii sunt binecuvantati de preot, aceste ramuri de salcie sunt duse acasa si agatate in dreptul icoanelor. Fiind sfintite, au rol de protectie impotriva necuratului. De asemenea, in Muntenia si in Oltenia ramurii de salcie se pastreaza tot timpul anului in casa. Se spune ca apara casa si familia respectiva de foc, de vant, de grindina si boala. In schimb, pe meleagurile Moldovei si ale Bucovinei, salcia sfintita se plaseaza in exteriorul locuintei, agatata la streasina casei. Mai mult, in anumite zone ale tarii, copiii si animalele sunt atinse cu matisorii de salcie pentru a creste si inflori asemenea lor. Pe de alta parte, in alte zone femeile infig in pamantul insamantat proaspat aceste ramuri de salcie sau le agata de tulpinile pomilor fructiferi pentru ca acestia sa devina rodnici.
oli
oli
6
6


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI - Pagina 2 Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  pitulicea Sam 16 Apr - 10:22

Deci maine, e sarbatoare mare Smile
pitulicea
pitulicea
6
6


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI - Pagina 2 Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  oli Lun 18 Apr - 17:01

Udatul fetelor

In mai multe zone ale tarii exista obiceiul ca a doua zi de Pasti, tinerii sa stropeasca fetele, iar acestea la randul lor sa le dea baietilor de baut si sa le ofere daruri, caci se crede ca nici unei fete nu-i va merge bine daca nu este udata. Inainte vreme, stropitul se facea cu apa de fantana; astazi este datina ca fetele sa fie udate cu apa de colonie.
oli
oli
6
6


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI - Pagina 2 Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  pitulicea Lun 18 Apr - 17:03

Astept sa fiu udata Smile
pitulicea
pitulicea
6
6


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI - Pagina 2 Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  oli Lun 18 Apr - 17:09

Si eu...... bounce bounce
oli
oli
6
6


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI - Pagina 2 Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  Nana_Duval Lun 18 Apr - 17:30

depinde ce miros are apa...sunt sensibila la mirosuri! Shocked
Nana_Duval
Nana_Duval
5
5


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI - Pagina 2 Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  oli Lun 18 Apr - 17:42

Crezi ca noi cum mirosim dupa o zi de udat? Laughing Laughing
Dar obiceiul e obicei!
oli
oli
6
6


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI - Pagina 2 Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  oli Sam 23 Apr - 18:45

Povestea Iepurasului de Paste

Se pare ca iepurasul de Paste îsi are originea în credintele precrestine ale fertilitatii, cand era vazut ca un simbol al renasterii întregii naturi în perioada primaverii. Iepurele este un mesager sacru al divinitatii în multe culturi, dar prezenta lui în traditia pascala a fost atestata pentru prima oara în Germania, în anul 1500. Germanii sunt si cei care au inventat dulciurile în forma de iepurasi, din aluat si zahar, în anul 1800. În aceeasi perioada, în Franta, au aparut primele oua din ciocolata. În Statele Unite ale Americii, traditia iepurasului de Paste care aduce cadouri copiilor cuminti a fost adusa de emigrantii germani. Acum, alaturi de mos Craciun, iepurasul de Paste cel darnic este prezent în toate tarile crestine.
oli
oli
6
6


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI - Pagina 2 Empty Rusaliile

Mesaj  Nana_Duval Dum 12 Iun - 11:48

La 50 de zile după Paşti, poporul român serbeaza, timp de trei zile sau o saptamâna, Rusaliile.

Cine sunt Rusalcele?


Rusaliile sunt o straveche sărbătoare preluată de geto-daci din mitologia romană. La romani, Rosalia, “Sărbătoarea Trandafirilor” era o zi închinată cultului morţilor, în care pentru sufletele celor dispăruţi se aduceau ofrande: alimente şi trandafiri pentru a le îmblânzi.
La români, Rosalia s-a transformat, suferind influenţe ale cultului solar şi ale miturilor autohtone, iar cele noua zile de Rosalii au fost personificate sub forma unor făpturi daimonice tinere,frumoase, capricioase şi răzbunătoare.
Acestea sunt personaje feminine (cvasi)malefice a căror existenţă se petrece în văzduh si in padure. Rusalcele sunt sufletele fetelor moarte de tinere şi fiicele lui Rusalim Împarat.Similar Ielelor, cu care uneori sint confundate, una dintre calitatile lor principale este dansul deosebit de frumos. Danseaza în aer sau pe pamânt, noaptea, aşezate în cerc, dar daca sunt zărite de un muritor sau dacă, din greşeala cineva calcă pe locul pe care au dansat, acesta se îmbolnaveşte foarte grav de o boala numită, în limbaj popular, "luat de Rusalii".

Ele umblă în cete formate din spirite făra soţ (3-5-7-9). Dacă se întâmplă să fie văzute, sau auzite de cineva, acela nu trebuie să se mişte sau să le vorbească.Pe unde jocă, pământul rămâne ars şi bătătorit, iarba se înegreşte sau încetează să mai crească.

Zâne rele

Rusaliile pedepsesc oamenii care fac rele, pe cei care nu le respectă zilele de sărbătoare, care dorm sub pomi sau aduc noaptea apă de la fântană; îi ridică pe sus în vârtejuri, îi pocesc sau sluţesc. Diferite forme de reumatism şi maladii neuro-psihice se numesc “luat de Rusalii” sau “ologit de Rusalii”. De aceste boli se putea scăpa prin descântec de Rusalii, citind din carti la mânastire, intrând în Hora Căluşului, sau sărind peste bolovanul pe care Căluşarii îl pun pe pămant.
După ce părăsesc mormintele în Joia Mare şi petrec Paştele cu cei vii, Rusaliile refuză întoarcearea în lăcaşurile lor.
Pentru a le determina să plece, li se împart pomeni abundente la Moşii de Vară. La marile lor praznice, (Sfredelul Rusaliilor, Rusalii, prima zi din postul lui Sf.Petru), când aceste spirite ale morţilor deveneau extrem de periculoase, oamenii purtatu usturoi sau pelin la brâu sau intrau în hora Căluşului în ziua de Rusalii.
Remediul magic-ritual impotriva bolilor provocate de rusalce, erau in sudul tarii şi în Moldova,Caluşarii. Tot Căluşarii erau cei care le determinau să plece din lumea celor vii.

Căluşul- ritual de exorcizare

Căluşarii sunt o confrerie magică în care anume indivizi sunt iniţiaţi după un ritual foarte sever pentru a dobândi puterile necesare cerute de tradiţie.
Mulţi cercetători au atribuit caluşarilor origine pur romană, cu menţiunea că unii au pus această origine pe seama Salilor sau a Colisalilor romani. Alţii, plecând mai ales de la prezenţa femeilor în jocul caluşarilor, le-au considerat originea tot romana, dar în legatură cu ,, jocul romanilor intocmit de Romulus spre rapirea Sabinelor '', cum considera Hediale Radulescu, de pilda . Apoi Theodor Sperantia crede în (,,Miorita si Caluşarii") că ,, obiceiul acesta noi il avem de la daci , dar el trebuie căutat mult mai adanc în timp, la egipteni".
Ovidiu Birlea vede in Jocul Calusarilor ,, contopite doua reprezentari principale: una legata de venerarea Ielelor , si a doua ,legata de cultul CABALIN , respectiv de ,, cultul totemic al calului ". H.B. Oprisan admite si ,,descendenta romana " a Calusarilor la care adauga ,,unele infeuente dacice".
Mircea Eliade vede in jocul Calusarilor un ritual de initiere a tinerilor, la geto – daci.

Ceata de căluşari

Formata din 9-11 membrii, organizata ierarhic, ceata este condusa de un vataf (staret) caruia toti ii sunt supusi. Un alt personaj important al cetei este "mutul": mascat, in timpul dansurilor Calusarilor, el ii penalizeaza pe cei care gresesc si executa tot felul de gesturi comice, adesea obscene. Mutul nu danseaza.
In perioada Rusaliilor, Calusarii poarta un costum specific, au zurgalai la picioare, iar in mina tin o bata. Ceata are un steag impodobit cu fire de usturoi si pelin.
Posesori ai unui repertoriu coreic bogat, ce consta din dansuri rituale foarte complicate si spectaculoase, Calusarii vindeca dansind.
Pe linga calitătile sale curative, despre dansul Caluşarilor se crede că are efecte fertilizatoare manifestate asupra pamintului şi femeilor. Astfel, dansurile caluşăresti au acelasi efect cu al beţiilor rituale de la Anul Nou (Revelionul, Ingropatul Craciunului, Iordanitul Femeilor). Jocul Căluşarilor poartă cu sine funcţii şi semnificatii diferite ca vechime si semnificatie:
- desfătarea zeului cabalin substituit de o masca purtata de Mut, de o efigie (Steagul Calusului), un totem (Ciocnitul Caluşului) în care apar excese, urme ale unor practici orgiastice;
- transferul magic al fertilitaţii divine prin vrajirea, in timpul jocului, a bolovanului de sare, dat apoi vitelor pentru prasire şi inmulţire, şi a blidului cu seminţe pentru însămânţarea şi rodnicia ogoarelor;
- grabirea casătoriei fetelor şi fertilizarea simbolică a tinerelor neveste prin intrarea lor, la incheierea jocului, în hora caluşarilor şi prin atingerea phalusului purtat de Mut;
- vindecarea persoanelor "luate din Rusalii", "luate din Caluş" etc. prin transferul magic al sufletului sanatos de la oala de lut spartă cu baţul de Mut sau Vataf, de la puiul de gaina sacrificat violent sau de la caluşarul supus unei morti rituale, numita Doborarea calusarilor, la omul bolnav;
- jucatul copiilor purtaţi in brate in hora Caluşului sau saritul lor, intinsi pe pamant, de catre caluşari pentru alungarea bolilor, in special a "frigurilor";
- alungarea Ielelor sau Rusaliilor prin ameninţarea lor cu diferite arme preistorice (beţe, săbii din lemn, arcuri cu sageţi), prin scenele razboinice (Razboiul), prin plantele vrajite (pelin, usturoi), prin impetuozitatea dansurilor caluşăresti care imită, uneori, mersul la trap sau in galop al cailor, prin formule indescifrabile şi zgomote produse de zurgălai şi clopoţei.

La incheierea perioadei sacre a Rusaliilor, Caluşarii revin la locul în care depuseseră juramântul, despodobesc steagul şi îl îngroapă într-un loc secret. Apoi ceata se rasfiră. Toţi se întâlnesc în sat,se salută ca dupa o absenţă indelungată şi reintră în existenţa cotidiană.
Nana_Duval
Nana_Duval
5
5


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI - Pagina 2 Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Pagina 2 din 13 Înapoi  1, 2, 3, ... 11, 12, 13  Urmatorul

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum