GANDURI EFEMERE
Vrei să reacționezi la acest mesaj? Creați un cont în câteva clicuri sau conectați-vă pentru a continua.

SARBATORILE LA ROMANI

Pagina 1 din 13 1, 2, 3 ... 11, 12, 13  Urmatorul

In jos

SARBATORILE LA ROMANI Empty SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  pitulicea Dum 28 Mar - 12:19

FLORIILE
Sarbatoare cunoscuta si sub denumirea de Duminica Floriilor sau Duminica Stalpilor.
Floriile se serbeaza cu o saptamana inainte de Paste si simbolizeaza Intrarea Domnului in Ierusalim, iar pentru toti credinciosii, incepand cu acesta data pana la Paste, incepe Saptamana Patimilor.
Aceasta sarbatoare poarta numele de Florii, deoarece Iisus Hristos a fost intampinat in Ierusalim cu flori si cu ramuri de finic si de maslin.
Credinciosii duc simbolic la biserica ramuri de salcie si flori pentru a le sfinti, deoarece incepand cu acesta zi toate florile si toti pomii incep sa infloreasca.
La slujba de Florii, toti slujitorii bisericii tin in maini alaturi de aceste flori si crengi de salcie si o lumanare aprinsa ca simbol al biruintei vietii importiva mortii.
- Se spune ca asa cum va fi ziua de Florii asa va fi si ziua de Paste.
- Fetele, pentru a-si visa ursitul, pun seara sub perna busuioc sfintit.
- Pentru a ne apara de boli e bine ca atunci cand se va face baie, in apa sa se puna si cateva flori sfintite.
- Nu este bine ca in ziua de Florii sa se spele pe cap, pentru a nu albii.
- In aceasta perioada infloresc urzicile, si nu mai sunt bune de mancat.
- Cei care se impartasesc in Duminica Floriilor li se vor indepli dorintele.


Sursa: http://www.topfeminin.ro/monden/eveniment/floriile
pitulicea
pitulicea
6
6


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  pitulicea Sam 22 Mai - 16:01

RUSALIILE

Este denumirea populara a sarbatorii bisericesti ce se tine la cincizeci de zile de la Pasti, fiind inchinata Sfintei Treimi.
In acelasi timp, Rusaliile desemneaza fiintele mitologice, spiritele feminine capricioase si rele, asemanatoare sau identice cu ielele, care sunt deosebit de active in timpul sarbatorii.
Se considera ca, incepand din ziua de Joi-Mari sau din ziua de Pasti si pana la Rusalii, “cerul se deschide”, adica granitele dintre lumi dispar si sufletele mortilor vin pe la casele lor. Duminica Rusaliilor este ultima zi in care sufletele celor morti mai sunt tolerate printre cei vii.
De aceea, majoritatea obiceiurilor si ritualurilor din saptamana Rusaliilor au drept scop petrecerea spiritelor mortilor, in lumea de dincolo. Aceasta se face prin pomeni, jocuri, petreceri, dansuri, descantece, unul din jocurile specifice fiind Jocul Calusarilor.
“In ziua de Rusalii nu se lucreaza absolut nimica; altfel te iau Rusaliile.” (Credinte si superstitii – A. Gorovei)
Pentru a se feri de Rusalii, care in toata aceasta saptamana, dar mai ales in noaptea dinspre sambata spre Duminica Pogorarii Sfantului Duh, erau deosebit de periculoase, provocand vatamari fizice si psihice, oamenii puneau pelin, usturoi si alte plante care protejeaza impotriva duhurilor rele, la usi si la ferestre, nu scoteau nici un lucru afara din casa, nu plecau la drum, nu intrau in padure, ocoleau rascrucile de drumuri si nu se suiau in copaci, evitau sa se scalde in apa.
pitulicea
pitulicea
6
6


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  pitulicea Sam 22 Mai - 16:02

In afara pelinului, leusteanului sau bozului, care erau purtate la brau in aceste zile, Rusaliile erau legate si de cultul teiului si al romanitei. Cu ramuri de tei se ornau portile si intrarile sau interioarele bisericilor. Aceste ramuri de tei erau uneori pastrate si folosite in scopuri magice:
“Din teiul de Duminica Mare, cand vara ploua cu piatra, e bine sa se arunce afara o crenguta, caci piatra inceteaza.” (T. Gherman)
Floarea de romanita, simbol solar, prezenta in ghicitul premarital, se bucura, de asemnea, de mare atentie in zilele de Rusalii.
“Chite culese de romanita, erau duse la biserica sa citeasca popa liturghia peste ele.” (S. Mangiuca)
pitulicea
pitulicea
6
6


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  snow Sam 22 Mai - 16:12

Sper sa fie cat mai reprezentativ. Mai sunt catea variante, mai vechi, dar acesta este putin mai "cizelat"
Sper. DANSUL CALUSULUI.

snow
snow
6
6


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  pitulicea Sam 22 Mai - 16:23

Bravo ok Chiar fain. Am stat si m-am uitat la tot.
Are si o parte de step, care l-ar fi facut invidios pe Fred Astaire Laughing
pitulicea
pitulicea
6
6


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  pitulicea Dum 23 Mai - 12:47

Rusalele erau considerate niște spirite ale văzduhului, apărând din desișurile pădurilor sub înfățișarea unor zâne tinere și frumoase, mari iubitoare de cântec și joc, sau sub forma unor făpturi bătrâne și hâde, înarmate cu tot felul de obiecte tăioase. “Horele Ielelor” sau locurile unde se desfășurau acestea (mai ales la răspântii de drumuri sau în poienile din pădure și malurile apelor) erau considerate deosebit de periculoase. Bolile cauzate de Iele (luatul minții, luatul șalelor, luatul piciorului, etc.) purtau numele de luatul din căluș, deoarece se considera că ele se pot vindeca prin jocul călușarilor în jurul bolnavului.
pitulicea
pitulicea
6
6


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  pitulicea Dum 23 Mai - 12:49

CĂLUȘARII
Dans popular românesc de flăcăi, executat mai ales în formă rituală în săptămâna Rusaliilor, având drept scop magic izgonirea Rusalelor (Ielelor) sau bolilor induse de aceste spirite.
Călușarii – cel mai reprezentativ și cel mai spectaculos dans popular românesc se integrează într-un complex mitologic și ritualic de o extraordinară vechime, cele mai vechi descrieri ale acestui dans intâlnindu-se la Dimitrie Cantemir.
Jocul Călușarilor, practicat în săptămâna Rusaliilor avea multiple funcții de magie apotropaică (de apărare împotriva duhurilor rele), de magie vindecătoare, de stimulare a fertilității și fecundității, fiind, totodată, și un rit de inițiere masculină.
pitulicea
pitulicea
6
6


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  snow Dum 23 Mai - 12:56

Impresionant, frumoasa descriere.
Sunt sigur ca mai avem si alte sarbatori in cultura populara, la fel de vechi si frumoase.
Din pacate, unele uitate, altele diluate de trecerea vremii.

Dar nu am inteles in final, rit de initiere masculina in ce?
snow
snow
6
6


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  pitulicea Dum 23 Mai - 13:01

Nu stiu. Probabil facea trecerea de la copil la barbat Very Happy
Mai sunt obiceiuri pe care le puteau practica feciorii numai dupa o anumita varsta.
Eu asta am inteles de acolo... dar nu-s sigura ca am inteles corect.
pitulicea
pitulicea
6
6


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  openmind72 Vin 18 Iun - 8:25

CRĂCIUN, vechi cuvânt Dacic

Nu este uşor azi să cauţi a afla originea acestui cuvânt, Crăciun, când anii au trecut cu miile şi nu prea mulţi au fost aceea să se intereseze de el.
Crăciun, vechi cuvânt dacic, negasit la alte popoare, cu înţeles de Creatul, cuvânt care, teoretic, doctrinal, a fost înlocuit de Nascutul-Isus Hristos, continuă să dea dureri de cap multora.
Nicolae Ioga observa corect că la sărbătoarea Crăciunului “se zice şi a Născutului” (Noel, de Natale)-Istoria Românilor, vol.II. p. 91).
În vesiunea franceză însă raportează originea numelui Crăciun “a un ancien dieu, comme pour les Anglais le nom yule” Histoire des Roumains et la romanete orientale, p.113.

Pericle Papahagi susţine şi el că, inţial, Crăciunul ar fi fost sărbătoare păgână.
N.A.Constantinescu, în Dictionar onomastic românesc (1963, p.36), înregistreaza cuvântul Crăciun ca substantiv, personificat în folclor: Moş Crăciun.
Adrian Bucurescu în Dacia secretă, p.32. ne spune că, cuvântul Crăciun provine de la “evenimentul miraculous, petrecut cu peste 27 de veacuri în urmă, numit de traci BELA-GINES ‘Naşterea Curată’, de unde vine şi numele de
Bărăgan, tărâmul unde s-a petrecut acest fapt divin; şi de la KARTUM ‘Născuţi, Naşterea’ cât şi CHER-SONES ‘Fiii Cerului’”.
Cel care, după anul 325 d.Hr. promovează sărbătoarea Creatorului-Crăciunului a fost Arie cu adepţii săi, exilat la Dunăre.
A fost o sărbătoare adoptată trecător de Goţi (mulţi consideră azi că Goţi vs. Geţi înseamnă de fapt acelaşi popor), în frunte cu Ulfila (vezi biblia acestuia).
Rezistentă ultima a arianismului, ne spune cercetatorul istoric, preotul Dumitru Bălaşa, a fost lângă Milcof, în cetatea Crăciuna, a cărei prima fundaţie se pare a fi anterioară anului 500.
După arianism, învăţătura creştină a fost adusă de Crăciun (Hristos), care, fiind creat din veac, a ajuns în mitologia românească Bătrânul Crăciun, Moş Crăciun, Sfântul Crăciun
Ciudat este faptul că până în secolul IV chiar şi iconografia creştina îl înfăţişa pe Isus cu chip bătrân, urât, după cuvintele profetice; N-avea nici chip, nici frumuţete. Mai târziu este înfăţişat ca un om de o rară frumuseţe, pe temeiul psalmului 44,3 : “împodobit cu frumuseţe mai mult decât fiii oamenilor”(Pr. Victor Aga, Dicţionar enciclopedic, Timişoara 1935, p.80).

În folclorul poporului nostru, păstrează vechi imagini ale lui Moş Crăciun; el este un Moş şi nu un tânar aşa cum îl găsim şi în colindul din Tecuci, discutat şi de pr.D.Bălaşa:
“Moş Crăciun
Cel mai bătrân
Să-l scăldăm, să-l îmbaiem,
Cu veşmânt să-l primenim.”
Numai în limba noastră dacică cuvântul care celebrează acestă sărbătoare, Crăciunul, are toate cele trei genuri dovedindu-şi vechimea milenară:
Crăciun-masculin, Crăciuna-feminin, Crăciun-ambigen.

În colinde de Crăciun găsim tot felul de surprize:
“Pe luncile Soarelui,
Flori vieţuitoare de măr
Grădina cu florile lerui Doamne,
Flori dalbe, flori de măr,
Ler de măr, florile-s dalbe”
Oricine poate vedea că în această colindă nu se pomeneşte nimic care ar putea sugera anotimpul iernii, ci dimpotrivă, se aminteşte clar despre cel al primăverii.(vezi şi Noi nu suntem urmasii Romei, p.118-119).
Dar să mai vedem un colind,(Al.Strachina, Ţara înainte de toate, p.91, Ed.Ţara Noastră, Buc.1994):
“Căluţul lui negru pintenog
Luciu ca un corb
Pa chivara lui tăiată în săgeată
Pe ochi cam plecată
Ba suliţa lui
Duratul de vară
Fulgerul de seară”
Oare din ce îndepărtate, milenare, memorii poporul nostru ne aduce aceste frumoase colinde, acum iarna, de Crăciun?

Anotimpul iarna lipseşte din nou, dar se aminteşte de vară şi de “fulgerul de seară”, simbol al zeului Gebeleizis.

În multe colinde de Crăciun, alături de Soarele personificat apare şi sora cea mare a Soarelui, Salomina. De asemenea pe mireasa eroului întors de la vânătoare o cheamă Ileana Daliana sau Lina Melina. Zeul solar la daci era sărbătorit primăvara, la vremea renaşterii naturii şi a înfloririi “florilor dalbe de măr”.
Dacii nu puteau să-şi părăsească aceste cântece aşa că le-au transferat în timp sub formă de colinde şi le cântăm şi noi azi, uneori uitând ca este iarna.

În anul 343 se ţine un sinod la Sardica (Sofia), şi în 351 altul la Sirmium care condamnă arianismul. La Sardica s-a votat pentru Sărbătoarea Născutului şi deci împotriva Sărbătorii Creatului, cuvântul Crăciun ne mai fiind unul potrivit.
Să nu uităm că încă de la primul sinod ecumenic de la Niceea, din anul 325, s-a stabilit, între altele, şi articole privitoare la Isus Hristos, în consensul celor 318 părinţi:
“Şi într-unul Domn Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, unul născut ... născut, nu făcut..”
În Pravila ritorului Lucaci, 1581 (Buc.,1971, p.161-162) citim că “Fiul e născut din Tatăl, însă nefăcut”.
În Evanghelia învăţătoare, tipărită la Govora, în anul 1642, la p.34-35, în cuvântul <Învăţături la Botezul Domnului nostru Isus Hristos> se aminteşte de sărbătoarea Născutului.
Mult mai clar aflăm din Sf.Ioan Damaschin, Dogmatica, Buc., 1938, p.146, unde se spune: “Se numeşte prim născut şi nu prim creat, căci creaţia nu este din fiinţa Tatălui, ci doar a fost adusă de la neexistenţa, prin voinţa lui”

openmind72
2
2


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI Empty LUCINUL

Mesaj  pitulicea Dum 17 Oct - 20:23

LUCINUL – 18 octombrie

Lucinul este una dintre acele sarbatori deosebit de importante, cu data fixa, serbata in satele traditionale romanesti in fiecare an pe data de 18 octombrie, coincizand cu perioada constituirii haitelor de lupi in vederea reproducerii.
Specifica regiunii Banat, ea era dedicata unei divinitati care protejeaza lupii, dar scopul este de a preveni ca lupii sa distruga turmele de oi sau bovine. La aceasta data se faceau diferite practici magice precum cele de la toti Filipii.
Lucinul este cel care protejeaza haitele de lupi in aceasta perioada a anului. Oamenii respecta aceasta sarbatoare de frica lupilor.
In ziua Lucinului se savarseau rituri magice menite sa impiedice reproducerea lupilor si sa determine indepartarea lor din preajma turmelor de oi si a bovinelor. Unul dintre cele mai cunoscute consta in inclestarea dintilor pieptenilor metalici de scarmanat lana, crezandu-se ca, prin analogie, se vor inclesta si dintii lupului.
Interdictii de Lucin:
- nu se umbla cu acul si foarfecele; nu se taie nimic
- nu se prelucreaza lana si pieile animalelor
- nu se scoate cenusa din vatra sobei
- femeile nu se piaptana (fiind parul incalcit, lupii se incurca si se pierd prin paduri)
- nu se imprumuta nimic din casa
- nu se pronunta cuvantul “lup”
Singurul lucru ingaduit si chiar recomandat este spalatul rufelor cu apa clocotita, caci numai astfel se poate opari gura lupului.
Copii bolnaviciosi primeau in aceasta zi un nume nou, cel de Lupu, fiind astfel sub ocrotirea lupului si deci, feriti de boli.


Sursa:
http://www.infobrasov.net/content/reportaj_47962_Lucinul-sau-Sarbatoarea-Lupilor-pe-18-octombrie.html
pitulicea
pitulicea
6
6


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI Empty OVIDENIILE

Mesaj  pitulicea Dum 21 Noi - 18:01

OVIDENIILE – 21 noiembrie

Sub acest nume, in calendarul poporului, figureaza sarbatoarea crestina Intrarea in Biserica a Maicii Domnului.
Numele sarbatorii vine de la cuvantul slav vovedenie (a vedea).
Ziua era considerata un hotar dintre toamna si iarna fiind, conform stravechilor traitii pagane, dedicata cultului stramosilor. In spatial carpato-danubian, sarbatoarea coincide cu ultima zi de Filipi, sub numele Filipul cel schiop. In aceasta zi se ungeau cuptoarele si peretii cu lut sau var, pentru “a se unge ochii lupului”. Erau evitate orice discutii despre lup. Pentru apararea de vraji si farmece sau duhuri rele, care incepeau sa fie active din aceasta zi, culminand cu Noaptea Strigoilor (30 noiembrie), usile si ferestrele caselor se ungeau cu usturoi. Se faceau pomeni pentru cei morti, mai ales pentru cei inecati, aprinzandu-se o lumanare, langa care se puneau colacei. Incepand cu aceasta zi, femeile nu mai aveau voie sa bata rufele cu maiul, deoarece se credea ca orice lovitura cu maiul in timpul spalatului camasilor face ca “inecatii sa cada mai la fund”.
Fiind perioada de cumpana a anului, Ovideniile erau propice ghicitului, dar mai cu seama pronosticurilor pentru iarna si vara viitoare. In Oltenia se credea ca daca ninge in aceasta zi, iarna va fi grea; daca va fi senin – atunci vara va fi secetoasa; de va fi nor si liniste, peste vara vor fi boli.

pitulicea
pitulicea
6
6


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  atat de simplu Dum 21 Noi - 18:05

Deci orice ar fi..nu va fi de bine... Neutral
atat de simplu
atat de simplu
6
6


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  pitulicea Dum 21 Noi - 18:06

face ca “inecatii sa cada mai la fund”.
Laughing Laughing Ce tare-i asta. Cata imaginatie!
pitulicea
pitulicea
6
6


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  mrs nobody Dum 21 Noi - 23:32

pai..era mai simplu sa convingi cu superstitii
mrs nobody
mrs nobody
5
5


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Pagina 1 din 13 1, 2, 3 ... 11, 12, 13  Urmatorul

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum