Pe vremuri eram...acum nu mai sunt!

Eu nu prea umblam in fusta nici candva, tot in blugi ma gasesti si acum daca ma cauti ))

Pe vremuri eram amuzata si amuzanta, amu is si mai dihai!

Mie nu mi-a placut sa desenez, mai ales ca nu-s deloc talentata. Niciodata nu stiai ce animal am desenat. E cam ca la biliard, trebuie sa ma intrebi exact catre ce gaura ochesc, sa fii sigur ca nu a fost doar o lovitura norocoasa! )

Pe vremuri n-as fi comunicat in maniera asta virtuala, acum nu mai am aceleasi retineri.

Comunicarea nu e punctul meu forte, nici virtual si nici real.Nu ca as avea retineri.De cele mai multe ori nu simt nevoia sa transmit ceva.Insa am si exceptii, evident.Si chiar si cu exceptiile astea am momentele mele de pauza totala.
Pe vremuri eram mult mai tanara si in putere. Acum adorm la seriale.

Pe la 3-4 ani aveam si eu codite impletite:doar doua. Pe la 5 ani mi le-a taiat cineva, nu mai tin minte cine...n-am memorie chiar atat de buna.Insa, ce-i mai important:le am pastrate intr-o cutie care a ajuns la mine acum cativa ani(nu mai tin minte cum).

Pe vremuri imi placea mult sa visez cu ochii deschisi. La un moment dat am incetat sa fac asta.Nici momentul asta nu-mi amintesc exact cand a fost.

Chiar mi-ai dat o idee.N-am facut pe vremuri(cat timp a trecut ),dar mai am vreme sa fac.
Pe vremuri credeam ca un om e batran la 18 ani...apoi au urmat alte vremuri in care credeam ca un om e batran la 25 de ani...acum e vremea cand cred ca un om e batran undeva dupa 40. Ma incadrez.

Cam asa eram si eu. Acum ascult chiar cu placere unele piese.

Pe vremuri ma ranea foarte mult cand cineva exprima o parere negativa la adresa mea, acum stiu ca nu conteaza.

Acelasi lucru il pateam si eu si aveam o incapatanarea inradacinata adanc Cu greu ma pacaleau

Pe vremuri puteam sa iau decizii mai usor, acum stau si le intorc pe toate partile pana ma razgandesc.

Si eu mergeam mult. Nu mi-era frica de masini, circulam printre ele , simtindu-ma libera, libera, libera. Acum mi-e teama de viteza, de masini, de cazaturi. Patetic.

Pe vremuri mancam multa dulceata, mai ales ca toamna era atelier la noi in bucatarie. Se transformau prune, macese, capsuni, afine, gutui, visine.. Acum nu mai mananc cu placere, ma gandesc doar la cantitatea enorma de zahar pe care o contine.