Poezii de-ale membrilor

Dimineatza , racoare , lucram cu sarg in gradina,
peste gard imi da binete  simpatica mea vecina,
filozoafa vrea sa fie si imi spune indirect ,
putin plina de sine , dar totusi la obiect :


- Cine-i harnic si munceste  are tot ce vrea ,
Dar cine-i destept si gandeste are mai ceva !
Si radea bat-o norocul , de m-a zapacit de tot   ,
Blocat , fara un raspuns ,  doar hlinzeam ca un netot .


- Hai vecine c-am glumit , frumoasa gradina ai ,
cand s-or coace iar capsunii  am sa vin cativa sa-mi dai !
- Pot oare sa te refuz , zic zambind intr-un tarziu ,
fiindca la drept vorbind ,  mai destept eu n-am sa fiu .


Si s-a-ndepartat agale , cu mers usor de felina,
petrecand-o cu privirea uitai ce caut in gradina .
- Nu zici ca avea dreptate , cugetam prasind de zor,
eu imi rup aci spinarea , altii stau si-au tot ce vor !

ce nazdravan e Shadow!

Multumim pitulicei ca a redeschis topicul,am si eu o poezie de suflet,am scris-o pentru mama mea,special.

Mamei mele,cu drag

Maicuta draga,nu mai plange,
Ai plans intreaga viata,
Nu crezi ca lacrima-ti ajunge
Curgand mereu pe fata?

De grija noastra te-ai topit,
Somnul nu ti-a fost dulce,
Dar noi de-acuma ne-am marit,
Crucea singuri ne-om duce.

Caci eu asa v-am pomenit
Pe tine,si pe tata
O viata-ntreaga ati muncit
Sa fie bine fata

Nici la baiat sa nu-i lipseasca
Nimica,niciodata
Si dragoste ca sa gaseasca
Si cea de-a doua fata

Nu mai esti tanara de-acum,
Anii grei te apasa,
Dar eu nu te-as schimba nicicum,
Te vreau mereu acasa!

Tu esti icoana mea,sa stii,
La care ma inchin,
Atata timp cat suntem vii
Esti darul meu divin!

La ceas de seara,cand din turn
Parca se-aude gongul,
Vreau sa ma strangi la al tau san
Sa-ti fac mai dulce somnul!

Iar cand te vei trezi,in rai,
Doar sa nu uiti de mine,
Si albe-aripe tu sa-mi dai,
Caci am sa vin la tine!

Of, ce contrast intre ultimele doua postari... Mai radem, mai plangem, ca doar asta-i viata. La fel de frumoase ambele.

Multumesc pentru aprecieri,asa este,si mama si tata au plans cand le-am recitat-o.
Dupa ce am scris-o,l-am 'amenintat' pe fratele meu ca voi scrie una si pentru el,si mi-a iesit,l-am facut si pe el sa planga asa putin.:

Dor de copilarie

Ti-aduci aminte,fratioare,
Cand eram mici si ne jucam?
Viata ne era doar soare,
Nici griji,nici doruri nu duceam!

Cu mingea ma-nvatai sa dau,
Sa repar chiar si biciclete,
Toti pomii ai nostri erau,
Catam prin scorburi de sticlete!

Tii minte strandul de la noi?
Cu toti copiii ne scaldam!
Fugeam pe ulita,vioi,
Si mere verzi tot rontaiam

In gura serii,pe racoare,
Mama ne dojenea,acasa
'Toata ziua dati din picioare,
Poftim,acum treceti la masa!'

Mancarea parc-avea alt gust,
Si teiul mirosea mai bine,
Simti cum aromele s-au dus?
Cumva,maturitatea vine!

Nu vreau sa va fac sa plangeti,dar nu pot decat sa ma bucur ca am reusit sa ating corzi sensibile,inca o data multumesc pentru aprecieri si pentru incurajare!As mai avea cateva,si mai vesele,si mai triste,le voi posta pe toate si voi incerca sa mai scriu si altele.

Foarte frumos ce a ''scos'' la iveala sufletelul tau sensibil, Livia!

Multumesc,Doro.M-am laudat degeaba ca am poezii mai vesele,azi le-am recitit si toate au o umbra de tristete.

Indraznesc sa mai postez una.Asteptam nerabdatoare sa vina primavara.


Primavara,unde esti?
Ai ramas doar in povesti?
Te asteapta brebeneii,
Zambilele,ghioceii,

Toti copacii-nmuguriti
Te asteapta zgribuliti
Iar albina floare cere
Ca sa faca iarasi miere

Vioreaua,speriata,
Sta sub muschiul de pamant,
Tu-i aduci acum o ceata
De nori negri dusi de vant?

Vino,copiii te-asteapta,
Via struguri vrea sa toarne,
Urmeaza calea cea dreapta,
De n-o stii,sunam din goarne!

Da,asa este,la urmatoarele m-am intristat.

F. frumoasa Livia, felicitari!