CITATUL ZILEI

Tatal meu a dorit sa ma numesc Annemarie, dar functionara de la registru era cam intr-o ureche
Iti multumesc ca vezi barbatul din spatele nickului, a fost un om deosebit.

Un nume frumos Annemarie , sau Anamaria in romaneasca pura : este un lucru cert   .... despre restul putem vorbi la nesfarsit   , asa cum bine a formulat Balzac : ''multora le place să-şi dea seama de toate şi ar vrea, aşa cum a spus cel mai ingenios dintre criticii noştri, să ştie prin ce procedeu chimic arde uleiul din lampa lui Alladin.''  

Toate bune si frumoase , dar unde gasim o monstra din acel ulei ?  

Vrei sa scoti duhul ?

Am citit Balzac. Nu mi-a placut. Prea elaborat, stilul baroc, incarcat, este apasator pentru mine. Cam ca si rochiile timpului, rococo, rupe coaste ca sa scoata la iveala o silueta dantelata si parfumata.
Mi-ar lua cateva secole sa termin joaca cu el, de aceea nici nu incep. Citesc si mintea se inchide. D plictiseala si monotonie, descriere prea lunga, banuiesc. Ti s-a intamplat ? Mai demult mi se intampla doar in timpul lecturii, dupa un timp ascultand unii oameni cu stil balzacian
Oare unde se retrage atentia cand ne lasa singuri cu ceea ce nu dorim sa receptionam ? Are un loc de refugiu, se numeste trezorerie. Acolo tinem ascuns tot ce avem mai bun. Da, da, borcanul cu dulceata...Acolo merge, si lasa-l pe Balzac sa curga ca Dunarea la Cazane. Let it flow.
Cand realitatea devine greu de suportat, scoatem tot ce putem, din trezorerie, sa fim siguri de alternative. Unii putem chiar sa traim in trezorerie si sa scoatem capul pe fereastra catre Balzac, si putem face asta mult timp, tot timpul sau pentru totdeauna.

Vezi ? De aceea nu-mi place Balzac, ma face sa ma retrag in camara mea ascunsa si trebuie sa nu uit nici de el
Cat despre ulei, stii cum e. Cine o ia pe ulei, e gata.

Bieti lampagii, mai bine un panou solar

Mi-am descretit fruntea de dimineata. Mi-a placut si analogia cu rochiile rococo.

Cand realitatea ne apasa nu este indicat sa-l citim pe Balzac , eu am incercat intr-o astfel de stare si a fost un esec total   ... dar cand mintea imi era deschisa si linistita precum Dunarea in aval de Tulcea am descoperit o cu totul alta lume    ...
De multe ori l-am comparat cu marii scriitori rusi ,Tolstoi , Dovstoievski ,  Solohov  ( ultimul mi s-a parut totusi mai citibil    ) ... pentru un astfel de autor iti trebuie timp si liniste sa-l poti intelege , exact de ce nu dispunem multi dintre noi  ....

Parca o vad pe Pitu cum are sa ne ia de urechi pentru comentarii incompatibile cu topicul    ...

Spunea  Tolstoi : ''arta nu este, aşa cum cred filosofii, o manifestare a ideii de frumuseţe sau divinitate, nici expresia emoţiilor individuale sau producerea unor obiecte care să provoace plăcere, ci un mijloc de a-i uni pe oameni într-o comunitate a ideilor şi sentimentelor.'' .

Ma intreb  : ce arta uneste Pitu poate sa desparta ?

Din fericire, nu: noi nu suntem artisti!

Nu stiu, nu ma pricep

Daca inveti lectia acceptarii si intampini cu bucurie sfarsiturile din viata ta, vei descoperi ca sentimentul de goliciune pe care il aveai inainte se transforma intr-o pace sufleteasca imensa.

Eckhart Tolle


Mereu se sfarseste ceva, nu pentru ca am pierdut ci pentru ca a ajuns de tot. Apoi ne sfarsim si si noi. Toata viata, incet si de tot.
Uite ca m-am priceput totusi, macar un pic.

Asta e un citat care suna bine la prima vedere. Dar cum as putea intampina sfarsiturile cu bucurie? Sentiment de goliciune inainte de ce? De sfarsit? Ca, daca l-am intampinat deja cu bucurie, ar trebui sa fie bine. Sau e vorba de o acceptare a sfarsitului... intr-un final? O acceptare care vine cu timpul. Ca nu poate veni din prima, intai trebuie sa constientizezi ca s-a intamplat. Nu sa moara mama azi si eu sa fiu bucuroasa peste un minut. Doamne fereste, ce exemplul am mai dat si eu... Eu as zice ca trebuie sa acceptam cele intamplate in viata, bune sau rele, sa ne invatam sa coabitam cu ele. Ei, nu neaparat cu bucurie (poate doar in cazul lucrurilor pozitive), dar macar cu suferinta mai putina, ca pe asta chiar n-o putem evita, oricat de bucurosi am fi.

exemplu*, articulez si eu cand nu trebuie, nu ma lasa oamenii astia nici sa stau pe forum,ma tin de vorba, mama lor de rautati...

Un câine se ataşează la fel de puternic de un om bătrân ca de unul tânăr; nimeni nu dezaprobă. Uneori se întâmplă la fel cu o fată; asemenea dragoste se socoteşte iresponsabilă. Radu Tudoran

O, Doamne, dă Doamne! Cine e iresponsabil, fata sau moşu'? Să nu mai dăm vina tot pe dragoste!

Nu cred sa fie nevoie sa constientizam si sa acceptam ceva ce nu exista.

Sfarsitul lumii e departe, sfarsitul Caii este de neperceput, sfarsitul nostru va fi o clipa oarecare.

Dupa ultima clipa traita nu va exista nimic din ce am constientizat si acceptat. Eu zic sa traim linistiti

Linistiti sau nesimtiti, acelasi lucru. Eu nu pot. Constienta implica starea de constiinta. Si invers.

Con sau in, stiinta e la baza
Si stii cine se lafaie de constiinciozitate. Cine nu constientizeaza

Martisor insorit