Poeziile lui ionut72

Rezumarea primului mesaj :

azi ninge cu petale ...din norii iubirii mele...
si fulgi te saruta...cazand peste tine,
voi trimite cu drag...avalanse de flori colorate,
cand scriu...ochii tai vorbesc de placute suspine...
parfumul de flori...pe tine s-aseaza,
in fiecare noapte...cu drag adanc te respir...
te descopar cu buzele...culegand fiecare senzatzie,
impreuna formam buchetul...ce emana iubire ore in sir...

myrk a scris:Prima data m-am uitat in dex sa-mi reamintesc ce inseamna simbioza. Dupa aia m-am gandit ca titlul poeziei ar merge Relichenire. Apoi m-am intrebat ce ar fi scoica lui pitu. Ea fiind perla. Apoi, spre final, mi-a trecut prin cap ca saliva contine clorura de sodiu, desi eu credeam ca are proportii mari de miere de albine. Concluzia am tras-o: eu sunt parazitul din cochilia lui pitu care am produs perla.

Si perla aceasta pe care am scris-o, poate fi transpusa in versuri albe. Cu cerneala simpatica.

Ce mai stai? Așterne iute pe hârtie...până nu ramai ...fără cerneală....simpatic esti

Ionut... mai stau. Ionut e o pasare rara... pe cale de disparitie.

Pitu, in simbioza se convietuieste reciproc, dar e posibila si varianta cand cineva paraziteaza pe altcineva. Dar un asa numit parazit poate avea efecte nebanuite: de exemplu, un parazit, un fir de nisip provoaca producerea unei perle intr-o scoica perliera.

Asa o fi si la oameni. Zicea ionut. Si eu.

Sunteți foarte haiosi amândoi...Pupaceală și imbratisari de nu vă vedeți

Io credeam ca fac analiza literara, da' nu stiam cu nu e voie. E bine ca ti-ai imaginat doar imbratisarea valurilor si scoica. Si simbioza.

Vântul...ești tu...

Am prins vântul...și l-am ținut în brațe...multe secunde
Veacuri...eoni...eternitate
Mi-am umplut buzele cu sărutul necunoscut...de dulce
Am tatuat dansul lui...pe tot trupul
Apoi l-am lăsat să fie liber...
Doar așa  il simt cât mă iubeste...de tare
Când imi intinde panzele  albe...
În marele ocean...cu stele albastre...
Cand te-am cunoscut...abia învățam să plutesc
Acum...prin vine  curgi tu...vântul  schimbărilor
Spre o nouă cunoaștere...

Pitule ,te rog sa stergi varianta primară in care am gresit gramatical...multumesc de intelegere...Pupaceală infinită

Multumesc Pitule
Ce trebuia sau ce nu trebuia mai contează?
Important este ca scriu, poate asa si altii prind o muză...care le poate deschide apetitul...poeziei...

Doi...în UNU

Te-am legat...te-am legănat...peste ape multe
Ținînd  cu buzele  sânii jucăuși...din nisip cernut
De roz...înfierbantați... ochii albaștri ai mării
I-am prins pe un val...rătăciți în privire
Peste un cer purpuriu...i-am închis
Într-o oază a desertului...gânduri verzi de tine
Ale nopții  stele...violete atingeri
Priveam spațiul arcuit...între noi nimic,doar plăcere
Prinsă ca o floare vie...la butoniera timpului...
A mai rămas...un sărut în clepsidră...
Etern doi îndrăgostiți ...de UNU

Fericirea universului...LOGOS

Plutea prin albastru...albe urme de tine
Pictată de Demiurg...spre uscat, umedă...transparent
Dorința... închisă  într-o mână   întinsă...spre răsărit
Cauta un loc sa se așeze...vântul ostenit
De flamura ta...părul bălai prins de valuri blurate
Amestecate culori ai pe trup...un alt cer misterios
Prins in brațe vânjoase...semne divine ,rostesc
Un fel de magie subtilă...în fiecare cuvânt se naște
Fără  comentarii...eonii care așteaptă ora exactă...
Viitor...,prezent...,sau trecut...?
LOGOS...se schimbă...de timp

Dintr-o altă  poveste...

Am scos scoicile  mării...gânduri împerecheate la mal
Prinse între două golfuri...din clepsidra spartă
Timpul se scurge...ca un nisip cernut ...de întâmplări
Plasă peste tine...atingerea mării mele...albastre
Frunze din altă lume...adâncuri virgine colorate
Ca o toamnă plutesc...bogat de emoții, izvor de enigme
În derivă...legănate îți  sunt coapsele ,țărmul...iubirii
Noaptea...a ars toată,  ca o vrajă...
Când soarele sărută  estul...din tine , izvor...
Diamante se nasc...când îți ating nisipul...
M-am trezit, renăscut ...din sărutul tău am aprins lumina
De la roșu  spre violet... a fost odată...
Dintr-o altă poveste...