Sculptura si statuile

   

Pai in perioada aia oamenii erau vanatori- culegatori, probabil fructele erau mai la indemana decat mamutul....si poate fructele alea ingrasau.   Cine stie ce metabolism aveau!   Ce ma intriga pe mine este ca nu au gasit si statuiete care sa reprezinte un barbat.  

pai s-au pastrat numai alea din perioada matriarhatului  

printre alea puteam sa zic si eu ca sunt o silfida.   vorba unei prietene de-a mea care merge cate 6 luni le fiecare 2 ani in america: ''ia vino tu incoace sa vezi cum iti dispar complexele, o sa incepi sa te ingrijorezi de cat de slabanoaga esti''  

in cazul meu ambele variante sunt corecte. adica nu m-am nascut cand si unde trebuia. si as mai adauga ca nici de cate ori vreau  

sculptura in hartie, mai exact intr-o carte   omul asta chiar sta bine cu nervii!  

 

Statuia lui Mihai Viteazul din București este o statuie ecvestră din Piața Universității, operă a sculptorului francez Albert-Ernest Carrier-Belleuse (1824-1887) și este primul monument de această factură din Capitală.
Materialul documentar necesar pentru realizarea lucrării i-a fost trimis sculptorului de către Alexandru Odobescu și Theodor Aman.
În 1873, statuia de bronz finalizată și soclul de marmură au fost aduse de la Paris la București.
Pe fiecare dintre cele patru cornișe ale soclului este plasată câte o stemă confecționata din bronz, două așezate în fața și în spatele acestuia, evidențiind simbolul heraldic al Țării Românești: vulturul. Pe cele două părți laterale sunt expuse Stema Moldovei, cu bourul și stema Transilvaniei.
Deoarece amplasarea statuii lui Mihai însemna, în optica guvernelor imperiale de la Viena și Istanbul, o manifestare de independență a României, guvernul conservator condus de Lascăr Catargiu a trebuit să adopte o atitudine de tărăgănare a luării măsurilor în urma cărora statuia urma să fie inaugurată, pentru a evita o posibilă încordare diplomatică între România și cele două imperii.
După lungi controverse, statuia lui Mihai Viteazul fost dezvelită la 8 noiembrie 1874, în ziua Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, în piața din fața Academiei (în prezent Palatul Universității) pe locul altarului fostei mănăstiri Sfântul Sava[2] (ctitorită în secolul al XVI-lea de către Ștefan Cantacuzino), în prezența familiei domnitoare, a membrilor guvernului, a corpului diplomatic, a Mitropolitului Nifon, a primarului Gheorghe Manu, a unui numeros public.
Statuia pe amplasamentul provizoriu din 2010
În timpul Războiului pentru cucerirea Independenței de Stat din anii 1877 – 1878, la 30 august 1877 a fost cucerită reduta otomană Grivița I și armata română a capturat un drapel și trei tunuri. Prin Ordinul de zi din 5 / 17 septembrie 1877 dat și semnat de Domnitorul Carol I, a dispus ca două din tunurile capturate să fie amplasate lângă statuia lui Mihai Viteazul. La 11 / 23 septembrie, tunurile au fost amplasate lângă statuie, în prezența Principesei Elisabeta de Neuwied soția Domnitorului Carol I.
În septembrie 2010, statuia lui Mihai Viteazul a fost mutată în Parcul Izvor, de lângă Palatul Parlamentului din București. Tot aici au fost mutate și celelalte trei statui de la Universitate, pentru a se putea realiza o parcare subterană în centrul Capitalei.
După terminarea lucrărilor la parcarea subterană, statuia a fost reinstală la locul ei la 5 mai 2012.

Auguste Rodin (născut François-Auguste-René Rodin) (* 12 noiembrie 1840, Paris - †17 noiembrie 1917, Meudon-la-Forêt) a fost un sculptor, grafician și pictor francez în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Rodin a revoluționat limbajul sculpturii, făcându-l capabil să exprime adevărul uman, pornind de la experiența directă. Prin atelierul lui au trecut mulți sculptori, printre care Antoine Bourdelle, Charles Despiau, Aristide Maillol. În 1907, aici a lucrat și Constantin Brâncuși, care, părăsind atelierul după numai câteva luni, și-a justificat plecarea spunând: "Nimic nu se poate înălța la umbra marilor arbori!"

Foarte frumoase sunt!   mereu m-au fascinat sculpturile in gheata , nisip , legume si fructe. De cata frumusete este capabil omul!   

uneori nu este chiar frig, se apuca sculptorii de lucru in ateliere neincalzite, ca niste frigidere, le expun apoi in aer liber si fasss...vine caldura.    La Rusi insa nu cred ca este pericolul asta, pot sculpta ansambluri uriase direct in aer liber, fara sa se teama ca le topeste caldura.