Povesti cu haz, povesti nemuritoare

Pagina 1 din 3 1, 2, 3  Urmatorul

In jos

Povesti cu haz, povesti nemuritoare Empty Re: Povesti cu haz, povesti nemuritoare

Mesaj  pitulicea la data de Dum 16 Mai - 17:42

E lung, dar fermecator Laughing Laughing Laughing Atata haz, mai rar.

O afacere oltenească
Autor : Amza Pellea


Mă frate-miu, cînd faci cîte o afacere, cum te taie pe tine capu, şi iasă prost, îţi ie năcaz, nu zîc nu. Îţi ie năcaz, ce mai! Da’ cînd te iei dupe capu altuia şi iasă prost, atunci să vez, că-ţ vine să-ţ bagi ghearele-n oichi, nu alta! Bag samă, c-aşa ie făcut omu, să fie cu iel mai iertător decît cu ăilalţ! Pă’ mie, acu, di ce mi-e năcaz? Di ce mi-e mie năcaz acu? Că mă luoai dupe capu şi vorba lu Fănică a lu Catîru! Vine la mine-ntr-o dimineaţă şi zîce:
- Mă nea Mărine, mă, mă uit la tine şi mă minunez! Om bătîrn şi nu te taie capu!
- Pă’ di ce, mă?
- D-aia, că stiu c-ai nevoie de bani, munceşti de te speteşti şi n-ai spor!
- Cum n-am, mă, spor, ce vorbă-i aia?
- Iote că te uzmeşti cu căratu la chitară pentru şuseaua a nouă. Mai bine faci un drum pînă la Severin şi vii de-acolo pricopsit.
- Pă’ ce mă, la Severin umblă cîinii cu covrigi în coadă sau plouă cu crăiţari?
- Cam aşa ceva, zîce iel! Că-mi spusă mie Florica a lu Conovat, de-o ţine pe Tanţa lu Făsui, că la Severin de cînd cu şanteru ăl nou, să făcu ou trei frangi, bucata.
- Cît, bă?
- Trei frangi!
- Să-i saie oichii?
- Să-i!
- Pă’ ce mă, ăia p-acolo n-au găini, nu să ouă, ori dete fr’o boleşniţă-n iele?
- Ba, au iei, da’ nu prididesc. Că de cînd se făcu şanteru ăl mare, la porţile de schier, veniră muncitori puzderie. Munca grea, oamenii, dacă muncesc, trebuie să mănînce, şi ouăle-s bune, că-ţi dau znagă.
- Pă’ tu de ce nu te duci să vinzi, mă Fănica?
- Mă nea Mărine, ţ-o spui p-a dreaptă! N-am nici ouă, n-am nici bani să le cumpar d-aci, să le vînd acolo! Da’, spui matale că m-eşti preten şi n-aşi vrea să pricopsăsc frun duşman.
Mă, fraţilor, să vă spui drept, de cînd imi băgă Fănica a lu Catîru şarpele ăsta-n gînd, nu mai avusăi linişte! Făceam io ce făceam, da’ tot acolo mă gîndeam. Mă, zîc, trei frangi ou, nu ie rău! M-apucai să strîng toate ouăle, du pin casă, du pin cuibare… Ba făcui una şi mai boacănă… Cum pusăsă Veta fr’o patru cloţa cu o zi mai-nainte, mă dusăi şi luoai ouăle, uşurel, de supt iele, şi pusei nişte chietre di la gîrlă, ca să nu prindă de veste cloţale şi să părăsească sirviciu. Lu Veta nu-i spusăi nimic, că cine ştie ce mai îmi zîce, sau scapă fr’o vorbă, cum fac muierile, aude frunu şi-mi suflă afacerea.
Mă frate-miu, strînsăi io fr’o două sute de ouă… Mă, zîc, doi ori trei, şasă. Parcă n-ar merita să bat io drumu pîn la Severin, pentru şase sute de frangi! Dacă aşi avea o mie, altă treabă! Mă gîndii… mă sucii… mă, zîc, mi-ar trebui un om de nădejde. Îl chemai pe nepotu-miu Sucă, şi-i zîc:
- Mă Sucă, vrei să facem o afacere-npreună?
- Nea Mărine, cu matale vînd şi pe dracu drept înger.
- Mă, zîc, io te iau cu mine la Severin, îţi plătesc trinu, şi-ţ dau ş-o sută de frangi! Fă-mi rost de opt sute de ouă!
- Mă nea Mărine, pe’ c-o sută de frangi nu facem treabă, sau vrei să le fur?
- Mă fi-ţ-ar starea a dracu, să nu te prind că furi un ou, că te omor!
- P-atunci cum?
- Mă, zîc. Fi atent la mine-aci! Suta de frangi i-a ta pentru osteneală. Pentru ouă îţ dau io alţi bani, cu care cumperi. Da’ nu d-aci di la noi din sat, te duci pi la Catane, pi la Covei, pi la Ghidici-n colo. Nu sufli o vorbă şi ai grijă să nu fie ouăle clocite, şi să vii iute! Mă, venişi?
- Nea Mărine, zbor!
Făcu Sucă al meu, treabă bună. A treia zi, avuserăm o mie de ouă. Le chitiram noi în patru paporniţă, în mălai, şi-i zisăi lu Sucă:
- Mă, pîn plecăm, le pituli la voi în paie, da’ vez să nu le simţă căţaua lu Marin Galiceanu, că dacă mănîncă frun ou, te mănînc cu coajă cu tot.
- N-ai grijă, nea Mărine, mă culc pă iele!
- Cum pă iele, mă, ce ieşti nărod?
- Hai mă, nea Mărine, ce nu ştii de glumă, vorba vine?! Auz, nea Mărine, da’ ce faci cu-atîtea ouă?
- Cozonaci, zi io.
- Pă’ ce faci cu iei?
- Iote, umplu gura la ăi de-ntreabă!
- Vasăzică, tot hoţie!
- Taci mă, zîc, ai răbdare s-o vezi ce-i aia o afacere!
Mă dusăi la colectivă, să mă-nvoiesc la brigadier, la nea Tănăsucă a lu Colan a lu Mirea.
- Mă, nea Tănăsucă, învoieşte-mă fr’o două zile!
- Pă’ di ce?
- Iote d-aia, că nu mă simt prea bine, nus-ce am, şi vreau să mă duc la doftor, la Craiova!
- Pă’ ce mă, aci n-avem doftor?
- N-avem, zîc io, că ie doftoriţă şi io mai bine mor, decît să mă dezbrac în faţa unei muieri.
- Taci mă, că te scoate Veta mincinos!
- Ia te uită la talică, pă’ ce Veta i-e doftoriţă?
- Mă, nărod ieşti, zîce nea Tănăsucă! Pă’ ce boala are ruşine?
- N-are, zîc io cu gîndu la ouă, da’ io am!
- Bine mă, du-te! Da’ să ştii că cherzi zile-muncă!
- Pă’ ce să fac? Boala ie boală, nu te-ntreabă!
Zis şi făcut, plecarăm! Da’ plecarăm cu-n trin de noapte, să nu vadă careva ce fel de boală am io! Mă fraţilor, vă spui drept, că n-ghierea şi ruşine; om bătîrn, să pleci noaptea, pe furiş. Da’ acu dacă mă prinsasăm în ‘oră, trebuia să joc că băgasem banii-n ouă! Da-n trin, ne trecură toate naduşelile, ca ierea o-nghesuială, de fu musai să ţinem paporniţale-n braţă. Că ne şi zisă unu:
- Mă fraţilor, lăsaţi-le colea jos, că vă speţiţi!
- Nu se poate! zîc io.
- Pă’ d-or n-oţ avea oauă-n iele!
- Facem prinsoare? zîce Sucă. Îi detei una cu cotu, de-şi cherdu răsuflarea.
- Ce dai mă nea Mărine?
- Pă’ dacă am în plus, zîc io.
Mă frate-miu, di la Craiova-n colo, avusărăm năroc, ca ierea lumea mai răsfirată, puteai să-ţ tragi sufletu! Zîce Sucă,
- Mă nea Mărine, la Severin, mă duci şi pă mine la porţiile de schier, să văd dacă nu m-a minţit Gogu lu Pecingine.
- Pă’ ce ţi-a zis, mă?
- Pă’ i-auz, că i-a spus lu ta-su, că ştie de la al bătîrn, care a fost la Severin prin opt sute şapte-şapte, că cică la porţile de schier ie lacătu cît ploasca. Si, mie parcă nu-mi vine să cred să iziste un lacăt aşa mare!
- Bine mă nărodule, după ce fîrşim treaba, te duc!
E, din vorbă-n vorbă, ajunserăm la Severin! cînd ne deterăm jos din trin, căscatu de Sucă, cu oichii dupe una, de-i intrasă rochiţa la apă, cît p-aci să dea cu paporniţale într-un cărucior d-ăla de cară marfă.
- Mă, zîc, calcă usor, umblă cu băgare de samă, şi dacă faci fruna şi mă bagi în belea, te bat ca pe oauă cînd le faci jumări!
Mă frate-miu, cu chiu cu vai, ajunserăm la piaţă. Să cad jos din picioare, nu alta! Cît ierea piaţa de mare, ierea albă… albă… de oauă, de zîceai c-a nins in toiul verii! Cînd mă uit la preţ, mi se făcu rău de tot! Optzeci de bani bucata şi ieu le luoasem c-un frang! Mă frate-miu, văzui negru-naintea oichilor. Auzi, numa oauă negre vedeam! Ma-ntorc la Sucă, rîdea cu gura pînă la urechi.
- Mă nea Mărine, dacă află Grecu ala… Onasus ăla… te-angajează conselor, auz?
Începu Sucă să urle, ş-o rupsă la fugă. Luoai paporniţele şi mă luoai dupe iel. Cînd văzu c-acu-acu l-ajung, începu să strige:
- ‘oţiii… ‘oţiii! Mă, se făcu o hărmălaie… cirăiau muierile… urla lumea… “puneţ mîna pe iei”… fluiera miliţiia…
- Mă, zîc, dacă-l prind, îl omor!
S-avusăi noroc, că-l prinsăi… Că se-nchiedecă d-un maldăr de praz, şi veni în cap ca uliu, cu paporniţă cu tot, peste o tarabă cu oauă! Mă, cum îmi luoasă Dumnezău minţile, îi mai detei şi io c-o paporniţă de-a mea în cap! Veni miliţiia şi ierea să iasă dandanaie mare, că, pe Sucă pînă nu-l spălară de gălbenuşuri, nu samăna cu buletinu! Făcuram socotelile, al dracu ăla cu taraba parcă le numărasă p-ale noastre, ale zdravane! Că zicea că iel avu trei sute cinzaci de oauă, şi cînd le numărarem p-ale noastre, mai iereau trei sute cinzaci şi trei! Cu ăla ne lămurirăm, da’ nu scăpam de miliţiie! Că ce avusăi cu Sucă, de fugii dupe iel? Da’ tot cu nărodu avusăi noroc, că-i făcu cu oichii miliţiianului, îl luoa la o parte, şi-i zisă:
- Nu te uita la iel, că-i om bătîrn cu păru alb, îi place să joace tiligosu, leapşa, de! Că-n colo ie cuminte, nu face rău!
Miliţiianu să uită lung la mine, nu-ş ce mutră oi fi avut, ca oftă şi plecă!
Îi zîce Sucă lui ăla cu oauăle:
- Auzi, bă nene? Noi scăparăm da’ matale pîn’le vinzi, fac pui!
- Văd şi io, zîce omu, că nu merg afacerile! O să mă duc să le vînd spre Calafat, încolo!
- Auz mă nene, ţ-aş spune io un merchez, da’ mi-e frică că mă bate omu ăsta, zîce iel, ş-arată spre mine!
- Spune-i mă, zîc, că nu-ţi fac nimic!
- Auz, nene, dacă te duci spre Calafat, treci şi pe la Băileşti, că cunosc io unu, Mărin a lu Juvete, care-ţ cumpără oauăle c-un frang bucata!
Auz vorbă la iel! Mă fraţilor, ne umflă rîsu pe amîndoi mă, ne rîdeam şi ne pupam! Ala cu oauăle, se uită la noi cu gura căscată, începu să-şi facă cruci şi să adune oauăle. Plecarăm noi dincolo şi ne duserăm spre porţile de schier. Mă fraţilor, minunea minunilor! Cînd să deschisă odată vederea largă, pînă-n malu ălălalt, ni să tăie răsuflarea. Puzderie de maşini şi de oameni dintr-o parte şi din alta mişunau ca furnigile, să puie Dunărea la ham de chiatră şi schier. Mare minune tecnică şi mare ie puterea omului!
- Mă Sucă, zîc, nu văzuşi tu lacătu cît plosca, da’ văzuşi altele mai dihai. Stă Sucă-al meu şi se uită cu oichii duşi la furnigaru de oameni şi maşini… Zice:
- Mă nea Mărine, nu te supăra, asta ie treabă, nu glumă! Bravo lor! Asta afacere!!!… Aia a nostră cu oauăle, ie găinărie dă-o dracu, bine că se sparsără!
pitulicea
pitulicea
6
6


Sus In jos

Povesti cu haz, povesti nemuritoare Empty Re: Povesti cu haz, povesti nemuritoare

Mesaj  snow la data de Dum 16 Mai - 20:25

Very Happy Very Happy Olteni?
snow
snow
6
6


Sus In jos

Povesti cu haz, povesti nemuritoare Empty Povesti cu haz, povesti nemuritoare

Mesaj  man la data de Lun 17 Mai - 18:53

Un mare actor. Oltean.
man
man
1
1


Sus In jos

Povesti cu haz, povesti nemuritoare Empty Povesti cu haz, povesti nemuritoare

Mesaj  cara.mia26 la data de Sam 28 Aug - 16:34

Dragii mosului, sa va spun o poveste...
Ieri navigam pe internet si am prins acolo un link de hi 5. Asa, ca pentru voi, urasc hi5-ul. Dar am intrat. Pe pagina unui tanar de aproximativ 18 ani, de profesie dansator modern. Si de succes. Spun asta avand in vedere zecile de mesaje de la tinere ce-l doreau. Sub o forma sau alta.
Problema mea a fost ca nu am prea inteles ce incercau sa-i comunice fetele. Gen: abea ast sa vi aici sa stam la brf k na, ti minte chef k maj' meu. Sau: te poooooop lov u abea astept sa ne vdm Mad❌x Sau: plshe…hi5 tau ast comm d la u plz.

Priveam tatonarile respective cu ochii unui retardat. Lumea se duce naibii, ma gandeam. Dispar cuvintele. Dispare comunicarea. Dispar imaginile pe care le pot picta cuvintele, frazele. Dispar intelesurile. Astfel de limbaj presupune sfarsitul literaturii, al poeziei. Ce fel de poezie ai putea scrie cu "uof uof atat de nfs sometimes buah?!" Stiu, sint un batran, dar dragii mei tineri utilizatori de ksh##33usk, o luati razna! Stiu ca traiti in viteza, stiu ca aveti alte prioritati, stiu ca toalele de firma au luat locul cartilor bune si versurile retardate ale unor melodii searbede au luat locul poeziei, dar voi franati evolutia si incepeti sa involuati! In curand veti comunica din nou prin batai de toba si sunete nearticulate. Si, mai grav, omorati povestile. Sau veti ajunge sa povestiti la fel de cursiv ca Tarzan cu Jane in momentul intalnirii lor. Sper ca stiti cine-i Tarzan.

Pentru voi am decis sa readaptez minunata poveste a minunatului Creanga (a murit saracu fara sa vada Bamboo-ul). Poate asa o veti citi. Si veti realiza spre ce va indreptati, cum vorbiti, ce doriti si in ce credeti.

Povestea a adresata doar cocalarilor si pitipoancelor. NU MA ADRESEZ TUTUROR TINERILOR. Exista tineri de aur, care cred in ceea ce cred si eu. Datorita lor ma simt si eu mai tanar. Un pic. Si acum povestea.

Kpra coo 3 iezi

Era o data o kpra haladita ce avea ksa in Pipera. Si 3 yezi. Mari bulangii. 1 mai fraer ca altu. Doolcik de kpra le zice intr o buna zi yezilor:

-Dragii mey, eu merg la mall sa iau ceva tzoale, ca s-a lansat colectia de toamna-iarna. Incuiati usha si activati sistemul de alarma, sa nu vina loopul la voi. kand ma intorc, va kant la usha:

"3 yezi bulangii, fug akum la D &G,

Si va aduce mama voo okelari cu rama noua

Ktarama de metal cat zabala de la cal,

Si trei blooze cu sclipici, si adidasi cu "arici"

Un mobil de la Vertu , k sa tzi moara dooshmanu'"

- Ati bagat la mansarda, mici fraeri cokliti ce sintetzi?

- Da, mamook. Tu doote la mall, avem noi grija! Hai, paaaaa, te poooop, kisses Mad❌X

Si kpra pleaca. Loopool era insa dupe zid. Smekerul, kre era numa figuri plin cluburi, moorea de foame. Si le puse gand rau celor 3 yezi. Si-a dres vocea si a inceput sa kante la usha:

- 3 yezi bulangii, ma imbrak la D &G….

Yedool mare, bocna de fraer, a sarit sa deschida usha. Lui ii ajunsese ca cineva zicea "D&G" la usha. Restul nu mai konta. Ceilalti doi i-au zis insa:

- Frate, fratiorul meu, nu auzi k vocea de la usha e groasa??? Mama are voce doolcik.

Nervos, loopul a mers la tunning sa-si dea mai incet bashii la voce. Si s-a intors. Si a inceput din nou sa kante.

Fraerul mare iar a sarit ff horatat sa deschida usha. Probabil de pliktysealaaaaa. Ceilati doi, si-au dat seama orikat de fraeri ar fi fost, k ala mare traieste in loomea lui. Si s-au askuns. Unul in semineu, celalat sub patul kprei, batut in kristale swarovsky.

Ala mare a deskis usha, loopool nu a stat pe ganduri si l-a mankt. Apoi s-a pus pe pat. Sa-si faca digestia. Dar de la un flok de blana ce i-a intrat in nas, l-a luat stranutul. Yedool mijlociu, askuns sub pat, i-a zis:

- Hey, buah, snoof snoof, ai grije d tne!

Loopool l-a extras binishor de sub divan si l-a mankt shi pe el. Apoi le-a looat kpatzanile si le-a pus in geam. Sa o fraereasca pe kpra. Shi a plekt.

Vine kpra de la mall. Incepe sa knte, ala mic ii deschide si-i zice ce s-a intamplat. Kpra se enerveaza maxim, ii cad dekt kateva lakrimi si spune:

- Ii iau glanda la bulangiu!

Il soona pe mobil si-i spune:

- Loopoole, sti k te ioob3sk ff mooooolt, hai sa bem ceva, vreau sa traiesk klipa cu tine! Mercic!

Loopool vroia de moolt sa o fak pe kpra, ashea ca nu a mai stat pe gandoori. Si a fugit la vila ei din Pipera.

Kpra i-a deskis usha, l-a invitat sa stea pe canapeaua cu swarovsky si a dat drumul l-a super skoola audio din living. Loopool a inceput sa askoolte, apoi sa urle, sa-i dea sangele pe nas si a murit in kinuri. De ce?

Capra, dragii mosului, ii pusese un cd cu versiunea originala a povestii lui Ion Creanga. Care suna cam asa:"…Ticalosul si mangositul! Ei las' ca l-oiu invata eu minte. Inca se ranjea la mine catodata si-mi facea cu maseaua. Apoi doar eu nu-s de-acelea de care crede el. N-am sarit peste garduri niciodata. Ei taci, cumatre, ca te-oiu dobzala eu! Cu mine ti-ai pus boii in plug? Apoi tine minte, ca ai sa-i scoti fara coarne!"

Mult peste puterea de concentrare a hapsanului lup. Creierul lui nu a facut fata avalansei ce se revarsa neindurator din boxe. Si a crapat.

Da, stimabililor. Asa sunau povestile odata ca niciodata. Cam cum e fragmentul ce l-a ucis pe lup. Iar pentru viitor au nesansa de a fi scrise cam ca inceputul povestii mele. Asta in cazul in care povestile mai au un viitor.





cara.mia26
cara.mia26
3
3


Sus In jos

Povesti cu haz, povesti nemuritoare Empty Re: Povesti cu haz, povesti nemuritoare

Mesaj  pitulicea la data de Sam 28 Aug - 16:50

ok ok ok
Felicitari!!!! Tare de tot povestea ta.... rolling on the floor rolling on the floor rolling on the floor rolling on the floor rolling on the floor
pitulicea
pitulicea
6
6


Sus In jos

Povesti cu haz, povesti nemuritoare Empty Re: Povesti cu haz, povesti nemuritoare

Mesaj  cara.mia26 la data de Sam 28 Aug - 17:00

Nu-i a mea....tocmai am primit-o pe email...nu stiu cine-i autorul...
cara.mia26
cara.mia26
3
3


Sus In jos

Povesti cu haz, povesti nemuritoare Empty Re: Povesti cu haz, povesti nemuritoare

Mesaj  pitulicea la data de Sam 28 Aug - 17:08

Indiferent a cui e, e foarte tare.
E o chestie la care m-am gandit si eu adesea.... La cat a degenerat scrierea, limbajul, gandirea.....Si-i pacat!
pitulicea
pitulicea
6
6


Sus In jos

Povesti cu haz, povesti nemuritoare Empty Re: Povesti cu haz, povesti nemuritoare

Mesaj  atat de simplu la data de Vin 10 Sept - 16:21

Foarte tare! Laughing

In orice exista e lege a compensatiei, un echilibru...se pare ca acum asistam la o involutie destul de agresiva.Nu nu m-ar mira ca , intr-o zi, sa disparem si...mai stii..sa lasam locul altor specii... poate ca alea ar putea fructifica mai bine sansa pe care o vor primi.Prima mea reactie a fost sa rad( ceva de ganul sa fac haz de necaz), dar situatia e mult prea dezarmanta pentru a putea rade in continuare. Very Happy
atat de simplu
atat de simplu
6
6


Sus In jos

Povesti cu haz, povesti nemuritoare Empty Re: Povesti cu haz, povesti nemuritoare

Mesaj  Radu la data de Vin 10 Sept - 16:32

lol!
Radu
Radu
5
5


Sus In jos

Povesti cu haz, povesti nemuritoare Empty Re: Povesti cu haz, povesti nemuritoare

Mesaj  Demostene la data de Joi 3 Feb - 12:49

Asistam intradevar la o involutie a unei scheme valorice, in niciun caz a speciei umane. Exemplele de realizari din lumea reala imping tineretul la acceptarea lor, cu toate ca hi5 este o involutie a net-ului. Ma gandesc la lupta dintre generatii, acceptata in nenumarate cazuri. Pe de alta parte sunt convins ca si realizarile unora de calibrul lui Gates pot impinge inainte, cu toate ca ele sunt greu de atins, motiv pentru care au aparut twitter, facebook, blog-urile si nenumaratele forumuri php.
Demostene
Demostene
3
3


Sus In jos

Povesti cu haz, povesti nemuritoare Empty Re: Povesti cu haz, povesti nemuritoare

Mesaj  Davidova la data de Dum 26 Feb - 10:51

Voi ce intelegeti prin expresia "povesti de popa beat?" Incerc sa imi formez o imagine despre cum sunt interpretate anumite expresii, stiind sigur ca fiecare dintre noi pornim de la o baza, daca nu comuna, totusi similara, la care adaugam modul propriu de percepere. Multumesc anticipat de raspuns.
Davidova
Davidova
2
2


Sus In jos

Povesti cu haz, povesti nemuritoare Empty Re: Povesti cu haz, povesti nemuritoare

Mesaj  shadow la data de Dum 26 Feb - 11:12

O manelizare a unei povesti de referintza din copilaria mea , nu vad nimic deosebit in acest fapt , ca si cum Salam ar canta o ''prelucrare'' dupa Ioana Radu ... pana la urma ''cocalarii si pitipoancele '' carora , vorba vine , le este adresata povestea , suntem noi Very Happy .
shadow
shadow
6
6


Sus In jos

Povesti cu haz, povesti nemuritoare Empty Nea Mărin şi Anu' Nou

Mesaj  pitulicea la data de Vin 16 Noi - 20:29

Nea Mărin şi Anu' Nou
Amza Pellea


Mă frate-miu, ăl bătîrn a lu al bătîrn, cînd îl întrebam io de viaţă, zîcea "mă nepoate, fusă, fusă şi se dusă". Aşa trecu şi 1971.
Fu un an bun, de ce să zîc! Fusăi sănătos... Veta sănătoasă, copiii, nepoţii, sănătoşi, grîu se făcu, porumb se făcu, vin se făcu, ce mai, an cu belşug! An bun, ce mai, că se mai întîmplară şi unele lucruri de-mi mearseră la inimă! P-ăia de la comparativă, de băgaseră mîinile pîn-la umeri în gestiune, îi dovedi şi-i băgă acolo unde le ie locu, că poate le vine mintea la cap, pe nepotul Stănel Brabete, îl decoră... mă fiecăruia dupe muncă şi străduinţă!
Şi cum s-apropria anu de sfîrşit, îi zîc lu Veta:
- Mă Veto, fata tatii, 'ai să petrecem anu nou cum scrie la carte mă, iote, facem cum vrei tu! Cum vrei tu, aşa facem.
Ee, dacă vrei să facem cum zîc io, zîce ia, 'ai să mergem la Bucureşti, să petrecem anu nou la naşu Pantelică, că tot a zis iel să venim. Ş-aş merge şi io o data să petrec şi să n-am treabă! Că de cînd mă ştiu, de anu nou muncesc de dau în brinci!
Mă, zîc, are dreptate muierea! Ia s-o mai scoţ, mă, în lume, să fim şi noi o dată musafiri, că gazdă fusăi de cînd mă ştiu, de cînd mă ştiu, fusăi gazdă!
Zis şi făcut, plecarăm, cu toate că nu mă prea bucurai, ca ăl de naşu la Bucureşti nu petrec anu nou, fac un soi de sîrbătoare de-i zîce ca la bulion...
Loai io o damijeană de zaibăr şi un curcan, cozonaci şi o oală cu sarmale, ca să nu mă duc cu mîna goală.
Pînă la Craiova, merseam cum merserăm. Di la Craiova, loai bilete la acelerat cu locuri rezervate.
Rezervate vorba vine, că locurile ierau, da' fiecare loc mai avea rezervat cîte doi-trei călători. Ierea un scandal în trin între ăi cu locuri rezervate, care şedeau jos, şi ăi cu locuri rezervate, de şedeau în picioare, de mai mare dragu, auz?
Io cu Veta avuserăm noroc că ne-nţepenirăm la capu vagonului, pe-nculoar şi nu mai ajunserăm la locuri, aşa că scaparăm de scandal. Da'pe drum mai încolo, auzii unii care se certau pe locurile noastre, aşa că strigai şi io:
- Taică, fă matale scandal, că sîntem din acelaş sindicat!
Ierea o-nghesuială, de mă gîndii "bine că loai curcanu tăiat" că altfel îl duceam stroşit de tot, da'de tot, auz?
Damijana, rămăsăi cu ia-n braţă. Adică vorba vine în braţă, că nu puteam să ajung cu mîinile la ia. Stă singură înghesuită pe deoparte de mine, pe de altă parte de doi militari şi un popă. Cred că pe burta popii stă mai mult!
La Piatra-Olt se mai dete lume jos, de putui să schimb picioru, că-mi amorţisă ăl stîng de tot, de tot.
Pusă şi Veta oala cu sarmale lîngă fereastră, da' n-apucarăm să răsuflăm, că se sui puhoi de lume de ziceai că e trinu de cauciuc, c-altfel nu-mi dau sama cum de-ncăpurăm atîţia.
Pă oala de sarmale se sui un copilaş şi se uită pe geam. Sucă al mic, nepotu lu naşu, ajunsasă pe la jumatea vagonului, că uitai să vă spui, că-l loasem şi pe Sucă. Că zisasă naşu să î-l aducem şi ta-su zîce:
- Duce-ţi-l mă, barem de anu nou să stau şi io liniştit!
Îmi spusasă iel:
- Mă Marine, pe Sucă ăsta mic, leagă-l!
Da'io cînd vazui înghesuială, zîc, lasă că n-are un'să duce!
Da'ăl jurat de copil, mai în patru labe, mai muşcă pe unu de picior, mai înţapă o cocoană, ajunsă pi la mijlocu vagonului.
- Sucăaa, zîc, unde ieşti?
- Acilea, nene Mărine!
- Vino-ncoa, mă!
- Vino matale!
- Pă'io nu pot, că ie-nghesuială!
- Pă'dacă nu poci matale, io cum să vin, că sînt mic?!
- Pa'vino cum te dusăşi, auz?
- Nu pot să mai trec pe unde venii, că mă bat ăia de-i muşcai.
Mă, zîc, mare minune cu Sucă ăsta!
- Stai dracu acolo cuminte, să nu te cherd!
Da'cum vorbeam io cu Sucă, unu care se suisa la Piatra-Olt, îmi baga cotu-n damijană. Mă frate-miu, ş-avea un palton frumos, o culoare aşa deschisă... Să prinsă zaibăru de ia, minune mare! Îi făcu mîneca neagră, ce mai!
Începu un scandal...! Ce mă fac io, zîcea ăla cu paltonu al nou... ce vin ie ăsta?..., iasă la curăţat...?
- Zaibăr, zîc io, şi iasă de ieşit, da'numa cu foarfeca!
- Ce vorbă-i asta? zîce iel.
- Romînească, zîc io.
- Pă'atunci, ce fac?
- Îi faci altă mînecă, zîc io.
- O să-mi plăteşti paltonul, zîce iel.
- Pă'di ce, zîc io, ce tu-mi plătişi vinu?
- Pă'ce io sînt de vină?
- Da'ce io, io detei cu damijana-n dumneata, sau dumneata deteşi cu cotu-n damijană?
- Pă'dacă ie-nghesuială! zîce iel.
- Şi ce, înghesuiala o făcui io?
- Pă'di ce nu staţ acasă? zîce omu. Nici în ajunu anului nou nu vă potoliţi!
- Pă'matale di ce nu stai acasă?
- Lasă, nu mi-o mai întoarce, zi mai bine ce fac cu paltonu, că nu mai am stofă să-i schimb mîneca!
Zic:
- Îmi daţi mie adresa şi vă aduc io o damijană cu vin.
- Ce să fac cu iel, zîce omu, că io nu beau vin negru.
- N-are nimic, zîc io, vă aduc io o damijană, o vărsăm într-o căldare şi băgăm paltonu să-l scoatem la o culoare, că alt leac nu ezistă! Zaibăru n-are moarte, auz?
Cum stam eu de vorba cu omu, numai că văd într-o gară că coborisă unu cu Sucă de mînă.
- Mă frate-miu, strigai io pe geam, ce ieşti chior, nu vez că ăla nu-i copilu tău?
- Lasă, zîce iel, vad io, că un copil aşa nărod n-am văzut în viaţa mea.
- Pă'atunci di ce loaşi copilu din trin?
- Că să facem schimb, zîce ăla. Dă-mi-l p-al meu de stă pe oala cu sarmale lîngă dumneata şi ţi-l dau pe geam p-ăsta.
- Auzi mă la iel, zîc. Stii ce ţi-ar trebui? Să te las să faci anu nou cu Sucă, să te-nveţi minte să mai pui mîna pe ce nu-i al tău!
Ăl lui nu vrea să se dea jos din trin, Sucă nu mai vrea să urce. Pîna la urmă reuşirăm de schimbarăm narodu lui pe narodu nostru. Chirăia Sucă şi să zbătea, că nu se lăsă pînă nu mă păgubi de două perechi de palme.
Cum se spărsăsă damijana, ce mai fu-n ia, fr'o cinci kile, le detei de le baură unii. Ăia aşa se-ncinsară, că spărsără un geam şi-acu făcurăm toţ chiciură la mustăţi.
- Mărine, zîce Veta, ia vez d-ăsta, că nu mă lasă-n pace!
- Iu, Doamne ia-mă, care fu?
- Asta din spatele meu.
- Nu, zîce omu, nu vă supăraţi! Ţin şi io mîinile sub broboada la dumneaiei, că-mi îngheţară de tot. Dacă vreţi, vă dau un pol.
- Mă frate-miu, mă, zîc, vez c-o-ncurci, auz? Îţi mai dau io un pol şi ia-ţ mănuşi, ca altfel te-ncălzesc io de-ţ bate coliva-n chiept, auz?
Mă frate-miu, cu chiu cu vai, ajunserăm la Bucureşti.
Se făcusără cam ceasurile şasă seara. Pînă ajunsăi la naşu Pantelică, se făcu de opt.
- Mă Mărine, bine că venişi, du-te după sifoane!
Ee... fusăi dupe sifoane... dupe ţigări... dupe chibrituri... dupe buline de cap... dupe pîine, că uitaseră... dupe vin că să bizuisară pe mine.
Pe la uns'ce sara, ce mai, fîrsii, venii acasă.
Îi găsii pe toţi la masă.
- Hai mă odată, zîce naşu, ca nu puturăm să şedem dupe tine, pe unde umblii, şi mîncarăm.
- Da'Veta unde ie? zîc io.
- Fina? la bucătărie mai munceşte şi ia, zîce naşu, că iete, naşe-ta Reta ie ruptă de oboseală.
Ee, lasa zîc io, că ia vru la Bucureşti, ştii, ia vru!
M-aşezai şi io la masă. Mă frate-miu, adormii de fr'o trei ori în sarmale... şi fuma unu lîngă mine, de mă afumase de tot.
Zic:
- Mai lasă şi matale ţigarea aia!
- Nu pot, zîce iel, că de trei zile nu să găsesc "Amiral" şi astăzi găsii.
- S-acu ce faci, şcoţ pîrleala? zîc io, mai lasă, mai răsuflă o ţîră!
Lasă omu ţigarea şi aprinsă un trabuc.
Naşu zîce:
- Mărine, pune şi mie un şpriţ!
- Da'unde ieşti, zîc io, că nu te văd de fum.
Îi pui io vin şi bag mîna sub masă să iau sifonu.
Mă fraţilor, şi-n loc de sifon apucai mîţa de coadă. A dracu mîţă, să făcu ghem pe mîna mea.
Mă speriai, ce mai! Trăsăi mîna de sub masă şi aruncai mîţa în braţă la naşa Reta, care o aruncă lu coana mare, care i-o aruncă lu ăl de şedea lîngă mine, care i-o aruncă lu nevastă-sa, care i-o dete lu tata socru, care mi-o aruncă mie, de o aruncai sub masă unde chirăi odată Sucă, de leşină coana mare, soacra de!
- Da'ce-are a mîţă, mă naşule, zîc, ie turbată?
- Ie beată, zîce naşu, că-l prinsăi pe Sucă, cînd îi dete ţuică. Da'nu-i nimic, o dată ie anu nou!
Cînd mă uit bine la ăla de lîngă mine, se făcusă verde. Dă-i cu oţet pi la tîmple, dă-i palme, nimic!
Chemarăm salvarea!
Zice naşu:
- Mă fine, du-te tu cu iel la urgenţă, să nu ne stricăm noi petrecerea.
Mă dusăi, ce iera să fac?
Zice doftoru:
- Da'ce are?
- Nu ştiu, zîc, bag samă de fumat.
- Aş, zîce iel, ie sufocat, nu vezi? cîte sarmale a mîncat?
- Pă'ştiu io? zîc, nu ştiu!
Dete doftoru un telefon la naşu, şi îi spusară că nu mîncase decît fr'o patruzăci şi două.
- Ei, zîce doftoru, dacă reuşim dă-i scoatem una, două, îşi revine. Că ie plin, zîce.
Îi făcu iel ce-i făcu şi omu zîce:
- Hai-napoi la baieram, că odată ie anu nou!
- Lasă, zîc io, că mai e şi la anu, ori vrei să nu-l mai apuci? Du-te acasă!
şi se dusă.
Io mă-ntorsăi la naşu pe jos, că salvarea nu mai vru să mă ducă şi taxi nu găsii.
Cînd ajunsăi la naşu, dormeau toţ. Numai naşa Reta zîce:
- Mărine, du-te la o farmacie de servici şi ia nişte bicarbonat. Da'vezi să scrie pe pungă, că altfel naşu Pantelică nu-l ia, ca ie frică să nu păţească ca anu trecut, cînd a luat praf de copt, de ierea să pleznească.
Mă dusăi la farmacie; loai ce loai, cînd venii acasă, auzii zdrăngăneală-n bucătărie. Mă duc io. Veta mea spăla vase de-a-npicioarele, de ierea gata-gata să cadă-n cazanu cu apă schiartă.
- Veto, ce faci tu aci?
- Iote-i dau o mînă de ajutor lu naşa Reta, că ie ruptă săraca!
- Pă'ia unde ie?
- Doarme!
- Auz, Veto, fata tatii, lasă-i să doarmă, şi tu'ai cu mine, ca dacă prindem trinu asta de dimineaţă, ajungem pe sară acasă. Dormim pînă mîine să sărbătorim anu nou mîine sară, numa noi doi. Că n-o fi foc, dacă-l sărbătorim pe două, pe două dacă-l sărbătorim, n-o fi foc! Il sărbătorim noi doi, ca doi porunghei!
pitulicea
pitulicea
6
6


Sus In jos

Povesti cu haz, povesti nemuritoare Empty Re: Povesti cu haz, povesti nemuritoare

Mesaj  pitulicea la data de Vin 16 Noi - 20:31

Laughing Laughing Teribil Nea Marin..... E fermecator sa-l auzi, dar la fel de fermecator sa-l citesti Smile
Povestile lui sunt la fel de frumoase si nemuritoare ca orice basm.
pitulicea
pitulicea
6
6


Sus In jos

Povesti cu haz, povesti nemuritoare Empty DEMONTAREA UNUI MIT - FAT FRUMOS vs ZMEUL

Mesaj  pitulicea la data de Mier 28 Noi - 21:32

DEMONTAREA UNUI MIT - FAT FRUMOS vs ZMEUL

Vom demonta astăzi un mit, şi anume că Făt-Frumos este personajul pozitiv din basmele româneşti, iar Zmeul un ticălos fără pereche. În fapt, aşa cum vom vedea imediat, lucrurile stau exact pe dos.
Pentru asta, să facem mai întâi un mic profil psihologic al celor mai importante personaje din basmele româneşti.

Împăratul

E un moş senil şi complet incompetent. Singurul merit că a ajuns împărat e că a fost primul născut. Nu e în stare să aibă grijă de fii-sa, prin urmare mă întreb cum mama dracului ar putea avea grijă de ditai împărăţia. Nevastă-sa lipseşte din peisaj, e subînţeles moartă şi l-a lăsat cu trei fete care sigur nu-s ale lui, fiindcă moşul are vreo 70 de ani şi aia mică în jur de şaişpe. Deşi e înconjurat de viziri, dregători, sfătuitori, când e să ia vreo decizie îţi vine să-l iei la palme: primul individ care-i aduce fata înapoi o primeşte de nevastă şi mai ia şi jumătate de împărăţie. Strămoşul său care a întemeiat dinastia se răsuceşte în mormânt.

VA URMA
pitulicea
pitulicea
6
6


Sus In jos

Povesti cu haz, povesti nemuritoare Empty Re: Povesti cu haz, povesti nemuritoare

Mesaj  Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Pagina 1 din 3 1, 2, 3  Urmatorul

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum