Cum se scrie corect?

Rezumarea primului mesaj :

În „Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române” (DOOM2), Ediţia a II-a, revizuită şi adăugită, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005, pagina LXIX, se precizează: „Se revine astfel la scrierea într-un cuvânt a tuturor formelor pronumelui niciunul (niciuna) şi ale adjectivului corespunzător niciun (nicio), la fel ca a lui vreunul, vreun, prin aplicarea consecventă a principiului conform căruia compusele trebuie distinse şi grafic de îmbinările asemănătoare”.
Aceasta este una din noutăţile acestui dicţionar (DOOM2). Prin urmare, pronumele negative compuse (niciunul, niciuna) şi adjectivele pronominale corespunzătoare (niciun, nicio) formate din adverbul nici şi pronumele nehotărâte unul, una (respectiv un, o), cu toate formele cazuale, se scriu într-un singur cuvânt.
Exemple: Niciunul dintre ei nu mă interesează. Nu mă atrage niciuna. N-au fost anunţaţi niciunii. N-au fost anunţate niciunele. Nu se potriveşte niciunuia (niciuneia). Nu se potrivesc niciunora.
“Nu se vedea nicio pasăre, nu se auzea niciun glas”(Marin Preda).
Se scriu separat, în două cuvinte, în următoarele cazuri :
-Conjuncţie plus pronume nehotarât (Nu mă impresionează nici unul, nici altul(celălalt).Nu mă impresionează nici una, nici alta(cealaltă);
Se observă că în astfel de situaţii, pronumele altul, alta, precedate şi ele de nici, arată că unul, una sunt pronume nehotărâte, iar nici, conjuncţie.
-Conjuncţie plus numeral (Nu mă impresionează nici unul, nici mai mulţi. Nu mă impresionează nici una, nici mai multe).
Se scriu nici un, nici o, în două cuvinte, în următoarele situaţii:
-Adverb plus articol (Nu e codaş si nu e nici un elev fruntaş. Nu e codaşă şi nu e nici o elevă fruntaşă);
- Adverb plus numeral (El a citit romanul de două ori, iar tu, nici o dată); Facem precizarea că, de regulă, între adverb şi numeral se intercalează adverbul măcar (El a citit romanul de două ori, iar tu, nici măcar o dată).
-Conjuncţie plus numeral (Nu meditez nici un elev si nici mai mulţi. Nu meditez nici o elevă şi nici mai multe).
Tot separat, în două cuvinte, se scriu în expresiile: „nici una , nici două”, „nici una , nici alta”(Nici una, nici două, s-a repezit la el). Nici una, nici alta, a dispărut fară a băga de seamă. Aceste expresii au următoarele sensuri: îndată, numaidecât, brusc, pe neaşteptate.
Observăm că aceste cuvinte compuse apar numai în enunţuri negative.
În concluzie, starea de fapt ce decurge din această normă ortografică se complică şi este necesară o mai mare atenţie pentru aplicarea ei în exprimarea scrisă.

SURSA: GORJEANUL

Vroiam sau voiam?

Există verbul a voi, conjugat corect în forma voiam.
Există verbul a vrea, conjugat corect în forma vream.

Vroiam este o îmbinare incorectă a celor două de mai sus.

Nu există verbul a vroi, deci forma este greşită.
Vroiam nu există. E o combinaţie greşită între voiam şi vream, forme corecte.

Voiam e imperfectul verbului a voi.
Vream e imperfectul verbului a vrea.

DA.

Dar de asta ce zici, Pitulice?

"A greşi e omenesc, a persevera în greşeală e diabolic." Seneca

A, nu tu!

N-ai înţeles nimic, Pitulice.

Nu, glumesc, Pit!
Nu te ofusca, te rog!

Zexe, pe cea cu "etc" n-o stiam... Ma refer la aspectele cu virgula.

pitulicea a scris:Stiu, dar eu tot vroiam scriu, pentru ca vroiam imi place.

Pai normal ca iti place, ca aduce cu zgomotul unui avion care trece razant deasupra capetelor forumistilor!

Vruuuuuuuummmmm!

asta e formula pe care-o folosesc eu inca din liceu; multi se iau cu mine la tranta sau se uita urat ca-l folosesc, ca si cuvantul FOARFECE!