Simboluri, semnificatii, credinte

Rezumarea primului mesaj :

[/b]Crucea Ankh, simbolul nemuririi[b]


http://yfrog.com/ngcruceaegipteanaj

Crucea Ankh reprezinta protectie, in acelasi timp este simbolul vietii vesnice si a faptului ca tu existi aici, acum, dar si o confirmare ca dupa moarte sufletul tau va trai.

Folosita de vechii egipteni ca simbol al faptului ca poti pasi catre moarte ca si cum ai merge pe un rau spre un nou taram unde vei continua sa existi, crucea reprezinta pluta ce te ajuta sa ajungi la o noua destintatie. Pe scurt,

Ankh-ului reprezinta viata in moarte, depasind limitele vietii materiale. Egiptenii puneau acest semn pe sarcofagul celor morti pentru a-i ajuta sa gaseasca acest drum spre o noua etapa de spiritualitate.

Ankh cuprinde cateva elemente importante: apa, aerul, soarele ce aduc astfel uniunea intre cer si pamant. Multe persoane poarta aceasta cruce ca amuleta de protectie si noroc sau pur si simplu ca o bijuterie, fara sa stie de adevarata sa semnificatie. Acesta va ofera puterea si energia de a infrunta obstacolele din viata, dar si sa faceti fata indoielilor si intrebarilor cu privire la viata de dupa moarte. Este formata dintr-un cerc care reprezinta partea feminina, sugerand fertilitate, viata si o cruce care indica partea masculina, puterea si controlul. Egiptenii foloseau adesea acest simbol mai ales in ritualuri, dar si in diverse scrieri despre reincarnare.
O alta semnificatie a acestui simbol este rasaritul soarelui; cercul simbolizand soarele, iar linia verticala facand referire la traiectoria soarelui, in timp ce linia orizontala te duce cu gandul la orizont. Viata eterna, renasterea, reincarnarea si puterea datatoare de viata a soarelui toate compun Ankh-ul, nu are o definitie exact deoarece cuprinde toate proprietatile vietii, aceasta amuleta aduce echilibru si armonie in propria viata. Tot ce conteaza este ca tu sa crezi in ea si sa primesti cu bratele deschise toata linistea si energia benefica pe care aceasta o va aduce. Unul dintre pilonii de stabilitate, poate sa vindece rani, sa aduca o noua viata, sa iti indice un nou drum pe care il poti urma, toate acestea le vei gasi intr-un simplu simbol ce dainuie pe Pamant de mii de ani.

fara pene e neinteresant...

Nu stiam unde sa postez, este vorba despre un mic video sa aveti idee de poza postata de mine la concurs de la Sfanta Teodora din Arkadia.



Sfânta Teodora din Peloponez şi roadele răbdării prigonirilor
Din Sinaxarul sfintei aflăm că Sfânta Teodora a intrat într-o mănăstire de călugări, înfăţişându-se drept bărbat. Motivul acestei alegeri, care presupune nebunie pentru Hristos, nu se ştie. Mănăstirea era închinată Maicii Domnului şi se afla lângă satul Monastiraki. Odată, fiind vreme de foamete, când sfânta – „părintele Teodor” – s-a dus să facă rost de hrană pentru obşte, a rămas peste noapte în casa unor creştini. Când, mai târziu, s-a aflat că fata gazdei rămăsese însărcinată – având un copil din flori, toţi au vrut să afle cine e vinovatul. Şi fata a dat vina pe părintele Teodor.

Părintele Teodor a fost condamnat la moarte – aceasta fiind atunci pedeapsa prevăzută de lege pentru păcatul respectiv. Sfintei i-ar fi fost uşor să se dezvinovăţească, convingându-i pe ceilalţi că este femeie. Dar s-a gândit că astfel ar fi smintit lumea: ce să caute o femeie într-o mănăstire de călugări? Dacă s-ar fi apărat, ar fi scăpat de pedeapsă, dar poate că alţii s-ar fi îndepărtat de credinţa în Hristos, smintindu-se.

Sfânta a primit moarte mucenicească. Dar, înainte de a muri, s-a rugat: „Ia-mi, Doamne, sufletul şi iartă-i pe acuzatorii mei. Te implor, cu voia Ta, să faci din trupul meu biserică, din sângele meu râu şi din părul meu copaci”. Şi Dumnezeu i-a ascultat rugăciunea. La locul de mucenicie a izvorât în chip minunat un izvor. Iar la bisericuţa ridicată în cinstea ei s-a întâmplat o altă minune: pe acoperişul bisericii au crescut, în mod inexplicabil, 17 copaci, dintre care unii sunt foarte înalţi şi au o grosime de un metru. Totuşi, deşi acoperişul bisericuţei e subţire, rezistă. Cu toate că rădăcinile copacilor nu au trecut prin tavan în interiorul bisericii. Oamenii de ştiinţă care au cercetat cazul îşi mărturisesc neputinţa de a explica cum cresc copacii pe un acoperiş subţire fără să se prăbuşească biserica…

Sa aveti credinta in Dumnezeu!

Stiati ca exista si in desertul Mojave desene similare celor de la Nazca?
E prima data cand aud. Credeam ca cele de la Nazca sunt unice.

Nu poci, ca erau la tembelizor.

eu am facut copii frumosi, fara papadii
cred ca-s exceptia

Se crede ca adaugind buchetului de nunta doua, trei papadii veti avea noroc, casatoria va va aduce prosperitate, sanatate, iar copiii vor fi frumosi.

mie-mi place sa suflu in puful florilor trecute de papadie...

In fiecare an, pe 24 iunie, romanii marcheaza sarbatoarea Sanzienelor. Noaptea ce precede aceasta zi se crede ca este magica - minunile sunt posibile, fortele benefice, dar si cele negative ajung la apogeu.
Sanzienele reprezinta si un prilej de intalnire a tinerilor ce doresc sa-si uneasca destinele, o sarbatoare iubirii, cinstita cum se cuvine, cu cantec si joc. In ajunul Sanzienelor, fetele si baietii care urmeaza a se casatori se aduna spre seara in sat. E veselie, voie buna si toata lumea e cu sufletul deschis. Se tin balciuri cu tiribombe si calusei. Flacaii aprind ruguri. Fetele mari culeg de pe camp flori de sanziene si impletesc cununi. Apoi arunca peste case coronitele. Daca se lovesc sau se agata de horn, vestesc o cununie apropiata. In zorii zilei flacaii se aduna in cete si strabat satele, cu flori de sanziene la palarii. Se alege "Dragaica". Este propusa una dintr-un grup de sapte fete. Ea trebuie sa fie cea mai frumoasa, cea mai cuminte si cea mai buna dintre fetele satului. Va fi impodobita cu spice de grau. Celelalte tinere se imbraca in alb. Astfel format, alaiul Dragaicei porneste prin sat si pe ogoare. La rascruci fetele fac o hora si canta voioase. Adesea "Dragaicele" sunt confundate cu "Sanzienele". Dupa unii specialisti, sarbatoarea Sanzienelor isi are originea intr-un cult geto-dacic stravechi al Soarelui. Aceste personaje au fost adesea reprezentate de traci inlantuite intr-o hora care se invarteste ametitor.

Scaldate in roua

Ceremonialul cuprinde apoi intreg satul. Gospodarii primesc cate un spic de grau, pe care il asaza pe grinda, in sura. Ei spera ca pana la acea inaltime se li se adune granele. Batranii vorbesc ca in noaptea de Sanziene, ielele se aduna si danseaza in padure. Cine le vede ramane mut pentru totdeauna sau damblageste. Tot ei cred ca cine nu respecta Dragaica poate avea parte de multe nenorociri: cel care spala, coase sau matura in acea zi poate muri incat ori fulgerat. In popor se spune ca fetele care vor sa se marite repede trebuie sa se spele cu roua. Insa, pentru ca acest scaldat ritual sa aiba efectul scontat, se respecta anumite conditii: in zori, din locuri necalcate, babele strang roua Sanzienelor intr-o carpa alba, de panza noua, apoi o storc intr-o oala noua. In drum spre casa, ele nu vorbesc deloc si mai ales nu trebuie sa intalneasca pe nimeni. Daca toate acestea sunt implinite, cine se spala cu roua respectiva va fi sanatos si dragastos peste an. Femeile maritate pot face si ele acest ritual, ca sa fie iubite tot anul de sot si sa aiba copii frumosi si sanatosi.
extras din datini, obiceiuri de pe crestinortodox

mda...maine nu se inoata..cica mori inecat daca te bagi in apa,nu se spala rufe .. cel putin asa stiam eu

si in noaptea asta se face baie in mare