CITATUL ZILEI

Desigur. In plan spiritual.

Ca o gluma, prima parte a citatului ar face o referire la femeie. A doua la barbat.

Multumesc de ochiul de imprumut. Eu vedeam inteleptul clarvazator desfacand in pixeli lumea, pentru a putea forma imaginea dorita, informatiile a tot fiind aceleasi, grupate diferit. Iar puterea mi-o imaginam prin ingaduirea fiintei proprii de a primi noul.
Evident, am format si o alta imagine, acum.

Eu n-o sa formulez atat de sofisticat ca tine. Clarvazatorul ar fi cel sensibil pana si la cel mai neinsemnat lucru (asta insemnand ca nu este lucru neinsemnat), iar a fi puternic inseamna a ocroti intodeauna ceea ce este mai slab decat tine. Fiind sensibil devii puternic, fiind puternic devii sensibil. Arhetip divin.

Si mie imi place cat mai simplu. Ai dreptate, despre asta e vorba.

In sfarsit, cadem si noi de acord.

Nu te increde niciodata !

Mda. Chiar ma gandeam ca ai cedat prea usor. Voi fi prevazator (daca nu clarvazator).

Tu sa fii puternic, ca vad eu clar destul

Molipsirea sufletească se face numai între sufletele de acelaşi fel.
¬ Nicolae Iorga.

Este bine sa fim vaccinati. Am suferit destul.

Prietenia înseamnă un suflet în două trupuri; o inimă în două suflete.
Aristotel.

Ma gandesc ce o fi insemnand doua suflete in acelasi corp si doua inimi in acelasi suflet

Daca pot fi de acord cu Iorga  nu de aceeasi parere sunt cu Aristotel : prietenia , din punctul meu de vedere reprezinta armonia dintre doua trupuri , doua suflete , doua constiinte ...

Un suflet in doua trupuri va fi mereu chinuit , o inima in doua suflete lesne poate obosi  ...

Shadow, mi-a fost dor de tine

Annmarie , eu nu mi-s asa  sentimental  , dar e mereu o bucurie sa te citesc  .

Ca tot vorbeam despre dor si doruri : ''dor mi-a fost de dumneavoastra, ca unui zid de o fereastra '' o spunea metaforic regretatul  Adrian Paunescu ...

 Sunt si eu de acord cu Iorga. Aristotel a exagerat putin.   Cam mult, daca e s-o spun pe sleau. Nu stiu la ce s-o fi gandit, dar sigur nu la prietenie. Eu o vad cu totul altfel. 

Cunoasterea e ca panza de paianjen. Mergi pe un fir, dai de un nod, o iei in alta directie. Doar paianjenul in sine stie, fara a sti, totul despre panza.

Nu ma contrazic cu meastrii , ma bucur ca au facut atat de multi pasi, inaintea noastra, incat noi nu trebuie sa pornim de unde au pornit ei. Ma bucur sa imi plec capul in fata lor. Fiecare si-a adus contributia cum si cat a putut.

Eu ma bucur sa fiu sentimentala, e un lux, oricum