Eveniment

Adrian Păunescu 16.03.2010

Tanara femeie a murit intr-un razboi indescifrabil

Tot mai adesea, în oboseala timpului nostru, greu înţelegem anul pe care îl trăim, epoca, felul de civilizaţie ce ne e dat. Sunt dimineţi în care parcă ne-am pregăti să mergem la un spectacol al cărui rol principal ar urma să-l joace Spartacus. Există după-amieze în care ni s-ar părea firesc să se întoarcă tata-mare din Primul Război Mondial şi să ne dea vestea că România s-a întregit. Ne distrug însă nişte zile de coşmar în care aflăm despre o femeie care muncea ca să poată trăi, undeva, în Bucureşti, că a fost transportată la spital şi, după câteva zile de intervenţii medicale riguroase, medicii au constatat că nu se mai poate face nimic: nevinovata femeie a murit de atâta muncă, de atâta stres, de atâta teroare. Îi era frică să nu fie dată afară.

Fireşte că există destule legi ce apără dreptul la muncă al oamenilor, dreptul lor la demnitate şi la odihnă. Dar aceste legi funcţionează în vremuri normale în care şi angajatorul, şi angajatul au drepturi egale, iar autoritatea de stat veghează şi controlează relaţiile dintre ei. Când însă angajatul ajunge un biet sclav în braţele noduroase ale epocii şi oriunde ar întoarce capul nu dă decât de amărâţi ameninţaţi şi de bolnavi ai maratonului spre locurile de muncă, cui să se mai plângă el?

Ţara e ocupată cu problemele mari ale politicii, nu-şi bagă ea nasul în relaţiile de muncă obişnuite, acolo trebuie dăruire şi sacrificii, că de aia suntem subdezvoltaţi, ţara nu poate ţine locul tuturor femeilor slabe de înger care nu mai au puterea de a mişca lumea înainte... Aşa gândesc vechilii, cu mult mai duri decât stăpânii lor. De altfel, cruzimea se exercită cu mult mai eficient prin vechili.

De câte ori nu s-o fi plâns acea femeie tânără că nu mai poate tuturor rândurilor de vechili, pregătite zilnic s-o jupoaie de ultima energie şi n-au auzit nici vechilii, nici stăpânii vechililor? Toţi însă au început să se vaite când au aflat că bietul ei creier, bombardat de prea multe obligaţii insuportabile, se învineţise. Atunci, li s-a făcut milă tuturor. Şi ceea ce nu consumaseră pentru protecţia de principiu a tuturor acestor femei, zdrobite zilnic de hamalâcul nemilos la nişte stăpâni cinici, patronii ireversibilei nenorociri au început să cheltuiască pentru scoaterea tinerei femei din moarte.

Ea nu putea obţine din această jertfă mai mult decât un salariu modest şi dreptul de a pune capul pe o pernă, în aşteptarea indescifrabilei fericiri pe care o aşteaptă orice om tânăr. Şi a murit. Aproape că nici nu se pot desluşi, aşa cum nu se pot spune nici motivele reale ale morţii ei. Dar eu cred că ea, ca atâţia oameni tineri, fără apărare, ai acestei lumi, a căzut într-un război pe care vechilii n-au avut nici măcar răbdarea de a-l face public, de a-l mărturisi. Noapte bună, inutilă jertfă a tulburelui capitalism de grotă neaerisită a vremii noastre! Şi iartă-ne pre noi!



Sursa: ziarul Ring



"Democratia este buna" Pt care paturi sociale?

Cazul "fericit" cand acest acord exista, bun sau rau. Ce facem cu cei ce muncesc la negru? Ce drepturi au? De a munci pana crapa pentru bunasterea nu-stiu-cui.

eu tocmai am semnat un act aditional la ct de munca , in care se stipuleaza faptul ca mi se micsoreaza programul de lucru la 6 ore pe zi , si salariul cu 25% ( pe perioada determinata ).......dar volumul de munca este acelasi....si plec tot la 8 ore , nu mereu......dar destul de des.

pitulicea_de_stepa a scris:Munceste cineva la negru in Romania?

aaa, nuuuu......asta e o parere....

Da, sunt de acord.....

Ai si dreptul de a refuza...si de a cauta alt loc de munca, gasesti peste tot.

noi traim pe aceeasi planeta?

Nu, da' cred ca-n aceiasi Romanica.

Pe-aceeasi. Numai ca el e barbat, iar tu esti femeie. Barbatii gasesc mult mai usor de lucru, decat femeile.
La o adica, el poate repara si o masina. Pe noi, nu ne vad intinse pe spate sub o masina si umbland la baia de ulei

Gasesc si femeile de munca in bucatarie. Peste tot vad "Angajam vanzatoare/bucatareasa" etc

corect