SARBATORILE LA ROMANI

Rezumarea primului mesaj :

FLORIILE
Sarbatoare cunoscuta si sub denumirea de Duminica Floriilor sau Duminica Stalpilor.
Floriile se serbeaza cu o saptamana inainte de Paste si simbolizeaza Intrarea Domnului in Ierusalim, iar pentru toti credinciosii, incepand cu acesta data pana la Paste, incepe Saptamana Patimilor.
Aceasta sarbatoare poarta numele de Florii, deoarece Iisus Hristos a fost intampinat in Ierusalim cu flori si cu ramuri de finic si de maslin.
Credinciosii duc simbolic la biserica ramuri de salcie si flori pentru a le sfinti, deoarece incepand cu acesta zi toate florile si toti pomii incep sa infloreasca.
La slujba de Florii, toti slujitorii bisericii tin in maini alaturi de aceste flori si crengi de salcie si o lumanare aprinsa ca simbol al biruintei vietii importiva mortii.
- Se spune ca asa cum va fi ziua de Florii asa va fi si ziua de Paste.
- Fetele, pentru a-si visa ursitul, pun seara sub perna busuioc sfintit.
- Pentru a ne apara de boli e bine ca atunci cand se va face baie, in apa sa se puna si cateva flori sfintite.
- Nu este bine ca in ziua de Florii sa se spele pe cap, pentru a nu albii.
- In aceasta perioada infloresc urzicile, si nu mai sunt bune de mancat.
- Cei care se impartasesc in Duminica Floriilor li se vor indepli dorintele.


Sursa: http://www.topfeminin.ro/monden/eveniment/floriile

Sa citim si o poveste

Intampinarea Domnului, praznicul pe care il sarbatorim, se refera la un obicei al poporului evreu ca primul intai nascut din fiecare familie sa fie dus la templu si inchinat lui Dumnezeu, caruia apartine de fapt acel prunc. In acelasi timp, pentru curatie se aducea si o jertfa de rascumparare ce consta ori dintr-un miel de un an, pentru cei mai bogati, ori intr-o pereche de turturele sau de porumbei, daca familia era mai saraca. Sfanta Fecioara Maria si Iosif, logodnicul ei, au adus la templu, pentru rascumparare, o pereche de turturele sau de porumbei, fiind o familie mai saraca. Toata aceasta randuiala a fost respectata tocmai pentru a implini toata legea Domnului (Luca II, 39
Sarbatoarea la care ne cheama Biserica astazi, se refera la ducerea lui Isus la templu la 40 de zile dupa nastere si intampinarea Lui de catre dreptul Simeon si proorocita Ana.

Am citit si ma bucuram ca n-am bagat rufe la spalat, ca asta era planul. Dar tot am calcat pe broasca, le-am spalat duminica seara.

Mie doar mi-a fost lene, dupa ce m-am hotarat sa le las pe alta data am vazut ce-a scris Soryn.
Pana la urma nu le spalam eu, le spala masina.
Iar chestiile astea-s puse in religie ca sa te odihnesti, nu ca sa nu speli efectiv, cum se fac automat, nu vad de ce sa nu spalam oricand.
S-ar putea sa gresesc, insa nu cred in ideea ca "dai laturi la morti", sa cum am auzit de pe la batrane. Totusi multe chestii nu le intelegem.
Chiar ma uit zilele astea la un serial despre venirea Anticristului, serial facut de niste oameni ciudatei asa, un fel de americani arabiti, sau ceva de genul asta.
Cu toate ca multe idei mi se par anapoda, exista o idee de baza logica: aceea de energie pozitiva sau negativa pe care noi oamenii o transmitem, iar unii (buni sau rai) o canalizeaza pentru a le servi scopurilor lor (bune sau rele).
Serialul se numeste The Arrivals, e pescuit de pe Youtube. Macar pentru a vedea ce spun oamenii aceia si tot merita sa-l vad.

Lasata Secului pentru Postul Pastelui

In calendarul bisericesc, Lasata Secului are doua etape care conduc treptat catre Postul Sfintelor Pasti: Duminica Infricosatei Judecati - cand se lasa sec de carne (10 martie) si Duminica Izgonirii lui Adam din Rai - cand se lasa sec de branza (17 martie).

De regula, cuvantul sec, din sintagma "lasatul secului", este inteles ca fiind sinonim cu uscat, fara grasime, de post. Insa, la Sfintii Parinti, accentul nu cade numai pe mancare. Secul pe care il cere postul ortodox este seclum (saeculum), adica lumea impatimita. Omul cel vechi, omul pacatos trebuie sa dispara treptat. Primul pas pe aceasta cale este sentimentul unei nespuse cainte. "De unde voi incepe a plange faptele mele ticaloase?" Aceste cuvinte ce deschid "Canonul Pocaintei" al lui Andrei Criteanul caracterizeaza aceasta stare spirituala. "Desfatandu-ma in adancurile pacatului, strig catre milostivirea Ta cea fara de margini... da-mi lacrimi, Hristoase, spre curatirea inimii de patimi... usile pocaintei (metanoia), deschide mie, Datatorule de Viata." Aceasta idee continua, cu intensitate mereu crescanda, in cantarile Bisericii si in rugaciunile liturgice, in special in perioada Postului Mare.

Insa, ceea ce se cere nu este doar plangerea rautatilor personale, ci "o lupta nevazuta" impotriva gandurilor rele si pacatoase.

Sfintii Parinti au atras atentia ca postul inteles doar ca efort alimentar, nu are nici o valoare: "De mancare postind, suflete al meu, dar de pofte necuratindu-te, in desert te lauzi cu nemancarea... Ca un mincinos vei fi urat de Dumnezeu si demonilor celor rai te vei asemana, caci nici ei nu mananca pururea...".

In viata crestinilor ortodocsi, posturile care preced marile sarbatori au o importanta cu totul deosebita pentru ca de ele este legat unul din actele centrale pe care ei le indeplinesc in biserica, si anume, impartasirea cu Trupul si Sangele Domnului. Pentru crestinul ortodox nu se poate concepe impartasire fara post. Respectarea postului este o conditie esentiala pentru impartasirea cu vrednicie. Ea este si o obligatie prescrisa de porunca a patra biseri­ceasca prin care ni se cere "sa ne spovedim si sa ne cuminecam in fie­care din cele patru posturi mari de peste an, ori daca nu putem, cel putin o data pe an, in postul Sfintelor Pasti".

In calendarul ortodox, Postul Sfintelor Pasti incepe pe 18 martie si se incheie pe 5 mai.

De multe ori ne este dat sa auzim ca nu postul alimentar este important, ci cel spiritual. Insa, nu este asa. Ambele forme sunt importante. De vreme ce Sfintii Parinti au randuit sa ne infranam de la anumite bucate pentru o vreme, au facut-o cu buna stiinta. Credinciosul nu trebuie sa se multumeasca cu jumatati de masura. Nu cu o parte din el trebuie sa-L intampine pe Hristos, ci cu intreaga sa natura: trup si suflet.

Nevasta-mea zice ca de luni trebuie sa tin post. Cum, asta nu stiu.
Cred ca postul spiritual este cel mai important, celalalt doar ne prelungeste existenta aici. Sau ne lungeste suferinta. Uite ca m-am incurcat.

Io cred ca postul e ceva ce simti sa faci. Nu ceva ce trebuie sa faci. Mai ales cand iti spune altcineva ) Asta a fost tare.

Se spune ca tot e bine daca tii prima si ultima saptamana din post. Eu nu pot, neam Nici nu m-am straduit foarte tare, recunosc.