GANDURI EFEMERE
Doriți să reacționați la acest mesaj? Creați un cont în câteva clickuri sau conectați-vă pentru a continua.

SARBATORILE LA ROMANI

+16
Queensland
Violoncella
RALUCA
soryn
Obi-Wan Kenobi
elis27
shadow
seaman65
Nana_Duval
oli
Radu
mrs nobody
atat de simplu
openmind72
snow
pitulicea
20 participanți

Pagina 9 din 13 Înapoi  1, 2, 3 ... 8, 9, 10, 11, 12, 13  Urmatorul

In jos

SARBATORILE LA ROMANI - Pagina 9 Empty SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  pitulicea Dum 28 Mar - 12:19

Rezumarea primului mesaj :

FLORIILE
Sarbatoare cunoscuta si sub denumirea de Duminica Floriilor sau Duminica Stalpilor.
Floriile se serbeaza cu o saptamana inainte de Paste si simbolizeaza Intrarea Domnului in Ierusalim, iar pentru toti credinciosii, incepand cu acesta data pana la Paste, incepe Saptamana Patimilor.
Aceasta sarbatoare poarta numele de Florii, deoarece Iisus Hristos a fost intampinat in Ierusalim cu flori si cu ramuri de finic si de maslin.
Credinciosii duc simbolic la biserica ramuri de salcie si flori pentru a le sfinti, deoarece incepand cu acesta zi toate florile si toti pomii incep sa infloreasca.
La slujba de Florii, toti slujitorii bisericii tin in maini alaturi de aceste flori si crengi de salcie si o lumanare aprinsa ca simbol al biruintei vietii importiva mortii.
- Se spune ca asa cum va fi ziua de Florii asa va fi si ziua de Paste.
- Fetele, pentru a-si visa ursitul, pun seara sub perna busuioc sfintit.
- Pentru a ne apara de boli e bine ca atunci cand se va face baie, in apa sa se puna si cateva flori sfintite.
- Nu este bine ca in ziua de Florii sa se spele pe cap, pentru a nu albii.
- In aceasta perioada infloresc urzicile, si nu mai sunt bune de mancat.
- Cei care se impartasesc in Duminica Floriilor li se vor indepli dorintele.


Sursa: http://www.topfeminin.ro/monden/eveniment/floriile
pitulicea
pitulicea
6
6


Sus In jos


SARBATORILE LA ROMANI - Pagina 9 Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  Vizitator Mar 25 Mar - 8:37

Marti, 25 martie, credinciosii ordotocsi sarbatoresc Buna Vestire sau Blagovestenia. Cei care tin Postul Mare au dezlegare la Peste. In aceasta zi, Fecioara Maria a primit vestea de la Arhanghelului Gavriil ca-l va naste pe Fiul lui Dumnezeu.
In traditia populara, sarbatoarea Bunei vestiri intampina sosirea randunelelor si primul cantec al cucului. De aceea, ziua mai este numita Ziua Cucului.
Traditii si obiceiuri
In Apuseni, se stropeste cu tuica la radacina pomilor si cu vin radacina vitei de vie, pentru rod bogat, si se afuma cu canepa si tamaie pomii fructiferi, pentru alungarea daunatorilor.
De Buna Vestire se poate ara, dar nu se poate semana, ca sa nu manance pasarile boabele de sub brazda.
In traditia populara se spune ca de Blagovestenie vin randunelele si incepe cucul sa cante, pana de Sanziere sau de Sfantul Petru. Dupa aceea, se zice ca se ineaca cu orz sau cu boabe de cirese, si se transforma in uliu. Si va ramane uliu pana anul urmator, cand isi va recapata din nou glasul de Buna Vestire. De asemenea, in unele parti, oamenii numara de cate ori a cantat cucul pentru a sti cati ani va mai trai.
Totodata, in alte zone ale tarii, se obisnuieste ca fetele de maritat si flacaii sa intrebe cucu cand se vor casatori: “Cucule voinicule/cati ani imi vei da/pana m-oi insura (marita)?”. Daca se intampla ca dupa rostirea acestor cuvinte sa cante cucul, inseamna ca va mai astepta un an. Daca nu se auzea, inseamna ca va urma o casatorie in acel an. De asemenea, craca pe care a cantat cucul de ziua sa, era taiata si pusa in scaldatoarea fetelor, in speranta ca flacaii nu le vor ocoli.
In alte zone, se face foc in curte, in fata usii, iar pe langa foc sunt puse apa, sare si paine, care apoi sunt date de pomana. In unele parti, se pun pe prag paine si sare ca sa aiba ce manca ingerii.
Gospodinele nu pastreaza ouale facute in ziua de Buna Vestire si nu le vor pune sub closca pentru ca nu vor iesi pui sanatosi.
Se zice ca daca cineva se cearta de Buna Vestire, se va certa tot anul.
In Maramures, se aduna lucrurile care nu mai trebuiesc si se ard. Ritualul se numeste Noaptea focurilor, si e practicat in fiecare casa, focul durand pana dupa miezul noptii sau chiar pana in zori.
Anonymous
Vizitator
Vizitator


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI - Pagina 9 Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  RALUCA Mar 25 Mar - 8:55

Unde gasesc si eu un cuc?  Laughing 
RALUCA
RALUCA
6
6


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI - Pagina 9 Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  pitulicea Mar 25 Mar - 9:07

Se zice ca daca cineva se cearta de Buna Vestire, se va certa tot anul.
Mie tocmai azi mi-a prezis horoscopul certuri  Neutral 

Ce frumoase obiceiuri Smile Ce pacat ca s-au pierdut.... si nici cuci nu mai sunt.... pe craca Very Happy
pitulicea
pitulicea
6
6


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI - Pagina 9 Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  itina Mar 25 Mar - 15:28

Deci azi e "ziua cucului". Tot un fel de zi a barbatilor, nu?  Rolling Eyes scratch Laughing 
itina
itina
6
6


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI - Pagina 9 Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  pitulicea Mar 25 Mar - 22:04

Au sarbatorit toti "cucii"....de-asta nu s-au aratat azi pe forum  Laughing 
pitulicea
pitulicea
6
6


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI - Pagina 9 Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  itina Mar 25 Mar - 22:06

Asa e.  Laughing 
itina
itina
6
6


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI - Pagina 9 Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  Vizitator Mier 21 Mai - 9:17

CINE AU FOST SFINTII CONSTANTIN ŞI ELENA
Flavia Iulia Helena s-a nascut in provincia Bitinia, in anul 248. 16 ani mai tarziu, s-a casatorit cu generalul roman Constantiu Chlorus, care divorteaza de ea in anul 293, pentru a fi numit Caesar. Helena nu se recasatoreste, ci traieste departe de atentia publica, dar aproape de fiul sau, Constantin.
In anul 325, Sfanta Elena a plecat intr-o expeditie la Ierusalim, unde a reusit sa descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost rastignit Hristos. Potrivit traditiei, in urma sapaturilor s-au gasit trei asemenea obiecte, iar pentru a se identifica cea pe care a fost rastignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. In momentul in care acesta a fost atins de Crucea Domnului, a inviat.
Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea si a inaltat-o in fata multimii. Astfel, ziua de 14 septembrie a devenit sarbatoarea Inaltarii Sfintei Cruci in calendarul crestin.
Imparateasa Elena a zidit Biserica Sfantului Mormant, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret si multe alte sfinte locasuri. Pentru grija pe care a aratat-o saracilor si oamenilor simpli, pentru preocuparea intensa fata de problemele crestinismului, dar si pentru evlavia si credinta puternica, Imparateasa Elena este cinstita ca sfanta in intreaga crestinatate, pe data de 21 mai, alaturi de fiul ei, Imparatul Constantin.
Imparateasa Elena a fost proclamata Augusta, iar chipul ei a fost imprimat pe monede de aur. Doua orase din Bitinia si Palestina au primit numele ei (Helenopolis).
Totodata, Sfanta Elena este si ocrotitoarea arheologilor, datorita demersului ei de a cauta Crucea Mantuitorului.
Imparatul Constantin
Foarte multi cercetatori pun convertirea imparatului la religia crestina pe seama evenimentelor inregistrare in anul 312, la batalia de la Podul Vulturului, in care Constantin l-a invins pe Maxentiu.
Istoricul Eusebiu de Cezareea (biograful Sfantului Constantin) si apologetul Lactantiu descriu viziunea pe care Sfantul Constantin a avut-o inainte de lupta. Astfel, el a vazut pe cer, ziua, o cruce luminoasa, deasupra soarelui, cu inscriptia "in hoc signo vinces" (prin acest semn vei invinge). Noaptea, in vis, i s-a aratat Mantuitorul, cerandu-i sa puna pe steagurile armatei sale Sfanta Cruce, ca semn protector in lupta care urma.
In decursul domniei sale, Sfantul Constantin cel Mare a luat o serie de hotarari care au schimbat soarta crestinismului.
In ianuarie 313, Imparatul Constantin cel Mare a dat un edict prin care crestinismul a devenit "religio licita", adica religie permisa, la fel ca celelalte religii din imperiu. Mai mult, convins de valoarea religioasa si morala a doctrinei crestine, a recomandat-o tuturor. Insa Constantin nu a declarat crestinismul religie de stat, cum gresit se afirma uneori. Acest pas a fost facut in anul 380, de imparatul Teodosie cel Mare.
In anul 325, Sfantul Constantin cel Mare a convocat primul Sinod Ecumenic in localitatea Niceea (in Turcia de astazi). Avand ca prioritate pastrarea unitatii Imperiului Roman, imparatul i-a chemat pe toti episcopii Bisericii pentru a se hotari in problema ereziei lui Arie. Acesta sustinea ca Iisus Hristos nu este Fiul lui Dumnezeu, ci prima creatura a Tatalui.
La acest sinod au participat, conform traditiei, 318 parinti, printre care Sfantul Atanasie cel Mare, Sfantul Nicolae al Mirelor, Sfantul Spiridon al Trimitundei, Sfantul Pafnutie Egipteanul si Osiu de Cordoba. In urma lucrarilor, sinodul a stabilit dumnezeirea Fiului, compunand totodata primele sapte articole din Crez, a fixat data Pastilor (prima duminica dupa luna plina, dupa echinoctiul de primavara) si a dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericeasca.
La sfarsitul lucrarilor, cand Osiu de Cordoba a rostit pentru prima oara Crezul, Constantin a spus: "Da, acesta este adevarul. Nu sunt teolog, dar simt ca aici este adevarul. Sunt convins ca nu voi l-ati facut, ci Dumnezeu care a lucrat cu voi".
In aceeasi perioada, Imparatul Constantin a construit o cetate impresionanta, pe malul stang al Bosforului, pe locul vechii cetati Bizantion. Cetatea, care ii va purta numele (Constantinopol), va fi noua capitala a imperiului, care va rivaliza cu vechea Roma. Aici a zidit mareata catedrala inchinata Sfintilor Apostoli, unde a fost si inmormantat.
Pe langa aceste masuri, Sfantul Constantin a dat o serie de legi prin care a venit in ajutorul crestinilor. In 312 a generalizat duminica drept zi de odihna in intregul imperiu, in 317 a inceput sa bata moneda cu monograma crestina, i-a scutit pe preotii Bisericii de impozite si de armata, a interzis practicarea jertfelor sangeroase, a oferit crestinilor edificii imperiale pentru practicarea cultului.
Anonymous
Vizitator
Vizitator


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI - Pagina 9 Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  Vizitator Vin 6 Iun - 9:20

Sambata, 7 iunie, inainte de Duminica Rusaliilor sunt "Mosii de vara", sarbatoare dedicata pomenirii mortilor. Cu aceasta ocazie, in toate bisericile ortodoxe se vor oficia Sfinte Liturghii urmate de slujbe de pomenire a celor trecuti la cele vesnice.In Sambata dinaintea Duminicii Pogorarii Duhului Sfant (Sambata Rusaliilor sau "Mosii de vara"), Biserica face din nou pomenirea generala a mortilor, rugandu-se pentru ei, prin rugaciunile si cantarile inscrise in slujba zilei din Penticostar, pentru ca si ei sa se bucure de darurile Sfantului Duh, a Carui pogorare este praznuita in duminica urmatoare."Mosii de vara", tinuti in sambata Rusaliilor, este unul dintre cele mai importante momente ale cultului mortilor. Inainte se credea ca sufletele mortilor, dupa ce au parasit mormintele in Joia Mare si au zburat slobode timp de 50 de zile, se intorc in lumea subterana in sambata Rusaliilor. Pentru ca aceasta reintoarcere sa se desfasoare fara incidente, oamenii savarseau rituri de induplecare si de imbunare a spiritelor mortilor: impodobeau gospodariile si mormintele cu ramuri de tei si faceau pomeni fastuoase, practici ce s-au pastrat pana astazi.
De Rusalii se dau de pomana vase de lut, cani, strachini si vase de lemn (cofe), impodobite cu flori si umplute cu lapte, vin sau apa. In unele sate bucovinene "Mosii de vara" incep inca in dimineata sambetei de Rusalii, cand pomenile amintite mai sus se trimit pe la casele vecinilor. Dar ritualul de pomenire are loc mai ales in cimitire, unde mormintele sunt curatate si impodobite din timp iar lumanarile ard intreaga perioada in care se desfasoara ceremonialului de pomenire. Impacarea sufletelor mortilor si intoarcerea lor fara incidente in morminte depind de bogatia ofrandelor (pomenilor) si de respectarea ritualului.
Anonymous
Vizitator
Vizitator


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI - Pagina 9 Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  pitulicea Vin 6 Iun - 9:39

Nu stiam de obiceiul asta. In zona noastra nu se practica  Rolling Eyes 
pitulicea
pitulicea
6
6


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI - Pagina 9 Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  myrk Vin 6 Iun - 12:08

Mie imi place ca se amesteca cultul pomenirii mortilor, in viziunea crestina, cu tot felul de obiceiuri si credinte populare din mosi-stramosi.  Smile In religia crestina, a carei invatatura esentiala este invierea, cei adormiti pana la Parusia (nu trecuti in nefiinta, cum se zice acum la moda  Smile ) sunt pomeniti tocmai dintr-o stransa legatura de iubire cu cei vii si pentru a li se ierta eventualele pacate. Deci ne rugam ca sufletele celor adormiti sa fie cu Dumnezeu, nu in hrubele subterane!  Smile

Am uitat sa specific: moartea in crestinism este privita ca un somn! Smile
myrk
myrk
6
6


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI - Pagina 9 Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  pitulicea Vin 6 Iun - 13:00

Multumesc pentru adaugari si precizari  salut  Cum le stii tu pe toate...
pitulicea
pitulicea
6
6


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI - Pagina 9 Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  Vizitator Mar 24 Iun - 7:36

TRADIŢII DE SÂNZIENE, NAŞTEREA LUI IOAN BOTEZĂTORUL. Credincioşii ortodocşi sărbătoresc marţi Naşterea Sfântului Ioan Botezatorul, sărbătoare cu multe conotaţii populare, în special legate de dragoste şi fertilitate, fiind cunoscută şi ca Drăgaica sau Sânziene.
TRADIŢII DE SÂNZIENE, NAŞTEREA LUI IOAN BOTEZĂTORUL. Ziua de Sânziene este considerată sfântă: nimeni nu are voie să lucreze în această zi, când soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază. Legate de această zi, sunt diverse obiceiuri, dar cele mai importante sunt cele dedicate dragostei.
Sărbătoarea Sânzienelor este, în tradiţia populară, un prilej de a sărbători soarele şi muncile agricole specifice verii. În multe zone din ţară, se aprind noaptea focuri pe dealuri. În unele sate, oamenii umblă cu făcliile aprinse, înconjurând casa, ogoarele, grajdurile.
Spre dimineaţă, flăcăii umblă prin sat şi aruncă cununiţe de sânziene pe la casele unde stau fetele de măritat.
Se spune că, în noaptea de Sânziene (23 spre 24 iunie), se deschid porţile cerului şi lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană. Cu acest prilej, în foarte multe zone din ţară se fac pomeni pentru morţi, de moşii de Sânziene.
În ziua de Sânziene au loc bâlciuri şi iarmaroace, acestea fiind un foarte bun prilej pentru întâlnirea tinerilor în vederea căsătoriei. Târgurile de fete erau des întâlnite în această zi, iar printre cele mai renumite târguri care aveau loc la Sânziene se numără cele de la Buzău, Focşani, Buda, din judeţul Vrancea, Ipăteşti, judeţul Olt, Piteşti, Câmpulung Muscel, Cărbuneşti, judeţul Olt, Broşteni, judeţul Mehedinţi, Giurgeni, judeţul Ialomiţa.
Florile culese în ziua de Sânziene, prinse în coroniţe sau legate în formă de cruce, erau duse la biserică pentru a fi sfinţite şi erau păstrate, apoi, pentru tratarea bolilor sau alungarea tuturor relelor. De altfel, acum, o dată cu venirea verii, era un bun prilej pentru culegerea plantelor de leac, toate având o eficacitate sigură. În noaptea de Sânziene răsare şi floarea albă de ferigă, care aduce noroc celui care o va culege.
Tot în noaptea dinaintea sărbătorii, fetele obişnuiau să pună sub pernă flori de sânziene, în speranţa că astfel îşi vor visa ursitul. Femeile căsătorite aveau alte griji, astfel că îşi înfăşurau cu sânziene mijlocul, pentru a nu avea dureri la muncile câmpului. Atât fetele, cât şi femeile, fără deosebire, îşi puneau în păr sau în sân floarea, pentru a atrage atenţia asupra frumuseţii lor.
Din spicele de grâu, sânziene şi alte plante, fetele îşi făceau cununi cu care se împodobeau şi jucau dansul Drăgaicei. Acest dans era pentru belşug, precum şi pentru protecţia gospodăriilor şi ogoarelor. În tradiţia populară, se credea că, odată cu drăgaicele, juca şi soarele la amiază, astfel că el stătea mai mult pe cer decât de obicei.
În preajma Sânzienelor abundă practicile privind căutarea alesului în vederea căsătoriei. Astfel, fetele aveau obiceiul să arunce o cunună de sânziene pe acoperişul casei. Dacă aceasta rămânea pe acoperiş, fata urma să se mărite chiar în acel an, în timp ce, dacă ajungea pe jos, fata o mai arunca până rămânea prinsă pentru a şti câţi ani mai are de aşteptat.
Uneori, cununa era aruncată pe colţul casei, fata venind să o ia a doua zi dis-de-dimineaţă. Ea ducea cununa în ocolul vitelor şi, cu ochii închişi, o dădea de mâncare unei vite. Se spune că, după cum arăta această vită, aşa urma să arate şi viitorul soţ.
TRADIŢII DE SÂNZIENE, NAŞTEREA LUI IOAN BOTEZĂTORUL. În dimineaţa zilei de 24 iunie, a Sânzienelor, multe fete obişnuiau să se scalde în rouă din zone neumblate. Roua sânzienelor era strânsă de babe într-o cârpă albă, de pânză nouă, apoi o storceau într-o oală nouă. În drum spre casă, babele nu vorbeau deloc şi mai ales nu trebuia să întâlnească pe nimeni. Dacă toate acestea erau împlinite, atunci cine se spăla cu rouă era sănătos şi drăgăstos peste an.
De asemenea, fetele obişnuiau ca, în timpul zilei, considerată o perioadă extrem de benefică, să se supună descântecului de întors inima unuia către altul, de unde se poate vedea că aproape toată ziua era dedicată în special iubirii.
În medicina populară, sânziana este folosită pentru foarte multe boli, dar trebuie culeasă în zorii zilei. Se spune că sânzienele puse în apa de baie întăresc copiii slabi şi sensibili, acest procedeu fiind folosit şi pentru tratarea frigurilor. Roua căzută pe flori în noaptea de sânziene vindecă bolile de ochi şi piele.
În mitologia folclorică românească, există sânzienele sau drăgaicele, care sunt personaje mitice nocturne. Faţă de iele şi rusalii, sânzienele sau drăgaicele sunt binevoitoare faţă de om, ajută la rodirea plantelor şi copacilor, a vieţuitoarelor în general. Totuşi, sânzienele se răzbunau amarnic dacă ziua nu le este respectată.
Anonymous
Vizitator
Vizitator


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI - Pagina 9 Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  pitulicea Mar 24 Iun - 9:29

Frumoase traditii Smile
Eu nu mi-am pus sanziene sub perna, de-asta n-am visat  confused 
pitulicea
pitulicea
6
6


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI - Pagina 9 Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  itina Mar 24 Iun - 9:43

Bine c-ai gasit explicatia, Pitu.  Razz 
itina
itina
6
6


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI - Pagina 9 Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  myrk Mar 24 Iun - 21:25

Sanzienele se razbuna?  thinking Adica Ilenele?  scratch Sau alea-s Cosanzene!  Surprised 
myrk
myrk
6
6


Sus In jos

SARBATORILE LA ROMANI - Pagina 9 Empty Re: SARBATORILE LA ROMANI

Mesaj  Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Pagina 9 din 13 Înapoi  1, 2, 3 ... 8, 9, 10, 11, 12, 13  Urmatorul

Sus

- Subiecte similare

 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum